Proverbe romanesti

A

• A aduce (a ajunge, a rămânea) în sapă de lemn
• A ajunge cuţitul la os
• A ajunge (veni) la spartul târgului
• A ajuns bărbatul sluga muierii
• A ajuns la mucuri de ţigară
• A ajuns lupul de jocul câinilor
• A ajuns treaba (vremea) să nu se mai încreadă omul nici în camaşa lui.
• A arde pe cineva.
• A cânta cuiva în strună.
• A face ochi dulci cuiva.
• A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
• A-şi bate singur cuie-n talpă.
• A-şi băga minţile-n cap.
• A-şi da în petic.
• A-şi da arama pe faţă.
• A-şi face singur bube-n cap.
• A-şi ieşi din fire.
• A băga mâna in foc pentru cineva.
• A da ortul popii.
• A da peste noroc.
• A da portocale la porci.
• A aduce apă după ce s-a stins focul.
• A aduna nuiele pentru spinarea sa.
• A ajunge cuţitul la os.
• A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
• A avea mai mult noroc decât minte.
• A avea buzele unse si slănina in pod.
• A bate apa-n piuă/ A bate capul.
• A bate calul care trage.
• A bate fierul cât e cald.
• A bate găina cu lanţul.
• A bate toba în tot satul.
• A cădea pe bec.
• A căra apă cu ciurul.
• A da una “În numele Tatălui”.
• Adesea, una adastam/ Si alta intampinam.
• Adevarul e proasta ma
  
• Adeseori drumul pe care vrei sa-l scurtezi e cel mai lung
• Adeseori in dosul unei guri dulci se ascunde o inima otravita
• Adeseori te inseli daca te iei dupa coaja copacului.
  
• A despica firul în patru.
• A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
• A face bortă în apă.
• A face cinste.
• A face umbră pământului degeaba
• A face cum îl taie capul.
• A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar.
• A fi prins cu cioara vopsită.
• A împăca capra cu varza.
• A lua partea leului.
• A luat-o la măsea.
• A lucra din plin.
• A mânca coliva cuiva.
• A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
• A-nţărcat bălaia.
• A păli pe cineva.
• A peria pe cineva.
• A pica din senin.
• A pierde vremea de pomană.
• A pleca câine surd la vânătoare.
• A pleca la vânătoare fără puşcă.
• A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
• A prinde cu mâţa-n sac.
• A pune beţe-n roate.
• A pune carul înaintea boilor.
• A pune paie pe foc.
• A pune ţara la cale.
• A bate la ochi.
• A face cuiva hatârul.
• A nu face faţă.
• A sări în ochi.
• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.
• A se da de ceasul morţii.
• A se dezbrăca de caracter.
• A se face că plouă.
• A se juca cu focul.
• A se uita ca curca-n crăci.
• A se uita ca mâţa-n calendar.
• A se uita ca curca în fântână.
• A se umfla în pene.
• A sta călare pe noroc.
• A sta cu burta la soare.
• A sta cu burta pe carte.
• A trecut baba cu colacii.
• A strica orzul pe gâşte.
• A se da de ceasul morţii.
• A se da de gol.
• A trăncăni vrute şi nevrute.
• A uita de la mână până la gură.
• A umbla cu capul in nori.
• A vedea roşu înaintea ochilor.
• A vedea stele verzi.
• A veni pe nepusă masă.
• A vorbi cu tâlc.
• A zburat puiu cu aţa.
• Aceaşi Mărie cu altă pălărie.
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
• Adevărul stă scris printre rânduri.
• Ai ales pân-ai cules.
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
• Ai carte ai parte.
• Ai pus degetul unde mă doare.
• Ai dat-o cotită.
• A i se urâ cu binele.
• A-şi da în petic.
• A i se face urechile ca la măgar.
• A-i fi frică şi de umbra sa.
• A scoate-o din pământ, din iarbă verde.
• A avea ac de cojocul cuiva.
• A sta cu banii la saltea.
• Apa trece, pietrele rămân.
• Are balta peşte.
• Are spor la treabă.
• Arde casa şi el cu luleaua “Dă-mi un foc”.
• Are limba înveninată.
• Are limba despicată.
• Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
• Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
• Are suflet de câine.
• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
• Aşa e când e să se ducă de râpă.
• Aşchia nu sare departe de trunchi.

B

• Baba bătrână nu se sperie de drugă groasă
• Baba e calul dracului.
• Baba e talpa iadului.
• Ba că-i rasă, ba că-I tunsă.
• Ba e albă, ba e neagră.
• Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul
• Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
• Banul deschide uşile fără chei.
• Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată
• Banul este ochiul dracului.
• Banul face bani şi păduchele păduchii
• Banul îşi câştigă prieteni.
• Banul îşi face vrăjmaşi
• Banul la ban trage.
• Banul muncit nu se prăpadeşte
• Banul muncit pluteşte d-asupras apei
• Banul nu are frate
• Banul şi pe nerod îl face iubit
• Banul te bagă afund, banul te scoate
• Banul te bagă la rău, banul te scoate
• Banul te chinuie (nelinişteşte, neodihneşte)
• Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
• Bătaia e ruptă din rai.
• Bătaia la copii e ca buruiana de leac.
• Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
• Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
• Bine faci, bine găseşti.
• Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
• Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
• Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
• Boală lungă - moarte sigură!
• Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
• Brânză bună în burduf de câine.
• Buba cap nu face până nu se coace.
• Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
• Burta plină nu învaţă bine.
• Buturuga mică răstoarnă carul mare.

C

• Calicia pierde omenia.
• Calul de dar nu se caută la dinţi.
• Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
• Capra sare masa, iada sare casa.
• Capul face, curul trage.
• Capul tău a mai fost la un cur de babă.
• Caută bătaia cu lumânarea.
• Călătorului îi stă bine cu drumul.
• Căpăţână cinci oca.
• Câinele care latră nu muşcâ.
• Câinii latră, caravana trece.
• Când eşti sătul lasă câteva frimituri şi la vrăbii.
• Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
• Capul plecat, sabia nu-l taie
• Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
• Când mi-oi vedea ceafa.
• Când mori nu iei nimic cu tine.
• Când omul cade, îi piere şi umbra.
• Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
• Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă
• Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
• Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. Ce are sula cu prefectura?
• Ce e scris e sfânt.
• Ce e-n guşă, şi-n căpuşă.
• Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
• Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
• Ce dai, aia primeşti.
• Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
• Ce omul face, nici dracul nu desface.
• Ce mai la deal-la vale.
• Ce mai tura-vura.
• Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul.
• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
• Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig.
• Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
• Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
• Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!
• Ce-i mai bun la om e câinele.
• Ce-i prea mult strică.
• Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.
• Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
• Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
• Ce vine de la Domnul e bun venit.
• Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
• Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
• Ceva care “vine peste mână”.
• Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
• Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
• Cine are urechi de auzit, să audă!
• Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
• Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
• Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
• Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
• (Parodie)Cine fură azi un ou, mâine îl face omletă.
• Cine munceşte n-are timp să facă bani.
• Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
• Cine nu munceste, nu mănâncă.
• Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
• Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
• Cine râde la urmă râde mai bine.
• Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
• Cine se aseamănă, se adună.
• Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
• Cine se scuză se acuză.
• Cine seamănă vânt culege furtună.
• Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
• Cine-mparte, parte-şi face.
• Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
• Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
• Cineva care a dat în mintea copiilor.
• Cineva care este “beat-curcă”.
• Cineva care este “lasă-mă să te las”
• Cineva care nu-şi vede lungul nasului.
• Cineva care s-a ajuns.
• Cineva care se mişcă “ca ochii mortului”.
• Cineva care “şi-a băut minţile”.
• Cioară mândră şi flămândă.
• Colac peste pupăză.
• Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
• Copacii mor în picioare.
• Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
• Corb la corb nu scoate ochii.
• Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu’.
• Cu o floare nu se face primăvară.
• Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
• Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
• Cui pe cui se scoate.
• Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
• Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie.
• Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
• Cum a venit, aşa s-a dus.
• Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.
• Cum îţi aşterni, aşa dormi.
• Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
• Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă.
• Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
• Curaj găină că te tai.
• Curăţenia este mama sănătăţii.
• Curcă de beat.

D

• Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
• Dacă dai, n-ai.
• Dacă baba avea ventil, se chema automobil.
• Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete.
• Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc.
• Dacă mergem împreună vreau sâ-ţi simt cotul.
• Dacă n-ai pâine, mănâncă cozonac!
• Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.
• Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
• Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
• Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
• Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa ţi-agaţă fuiorul în prăjină.
• Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.
• Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.
• Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
• Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
• Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
• Dar din dar se face rai.
• Darul dat la vreme e dar îndoit.
• Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
• Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
• Dă Doamne sănătate, că belele curg.
• Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.
• De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
• De când era lupul căţel / şi măgarul viţel.
• De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate.
• De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
• De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
• De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
• De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
• De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
• De unde iei trebuie să şi pui.
• De unde nu este nici Dumnezeu nu prea cere.
• Decât multă minte stiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
• Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
• Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.
• Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
• Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
• Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
• Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
• Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
• Aşa deci şi prin urmare greci făceau comerţ pe mare. Prin urmare si-asa deci, ei făceau comerţ cu greci.
• Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
• Deştept de-i crapă capul.
• Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
• Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
• Din vorbă se face fapta / şi din faptă vorba.
• Din greşeli inveţi.
• Dragoste cu pacoste.
• Dragostea o ca o doctorie, dacă e pra multă te omoară.
• Drumul cel mai scurt e cel pe care îl cunoşti.
• Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
• “Doamne fereşte!” pân’ te nimereşte.
• Domnia şi prostia se plătesc.
• Doi cu sapa, cinci cu mapa.
• Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge!
• Două, si cu a brânzii - nouă.
• Două vorbe un ban nu fac.
• Dum spiro spero!
• Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă.
• Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.
• D-zeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii.
• După faptă şi răsplată.
• După petrecere vine “ziua regretelor”.
• După război mulţi viteji se arată.
• După furtună vine si vreme bună.
• Du-te învârtindu-te.
• D-zeu dă cu o mână şi ia cu amândouă.

E

· Ea îşi canta, ea îşi descant

· E anevoie să tai păom- Şi să ciopleşti om

· E bărbat la gură.

· E bun numai când doarme

· E bun să-l trimiţi după moarte.

· E ca cimbru în toate

· E ca măgarul imbrăcat în piele de leu

· E ca talgerul, cu doua feţe.

· E crescut în coada vacii.

· E croit rau si cusut bine.

· E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.

· E de neam mare, dar crescut în sărăcie.

· E de neam mare şi are rude în piaţă: pe Stan lăutarul şi Dobre cimpoierul.

· E deştept ca oaia cu jug.

· E foarte cinstit când doarme.

· E “gură spartă”.

· E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.

· E lesne a cârti, dar anevoie a îndrepta.

· E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.

· El judecă, el spânzură

· El mănâncă un purcel/ Ş-altuia dă un puricel.

· E loc la soare pentru toţi.

· E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.

· E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.

· E pe bune.

· E ruptă din stele.

· E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.

· E scump la tărâţe şi ieftin la făină.

· E spurcat la gură.

· Este lesne a ierta, dar e greu a uita.

· Este tânăr între tineri bătrân între bătrâni.

· Eşti cam “Lasă-mă să te las”.

· Eşti cam intr-o ureche.

· Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.

· Eşti stăpân pe capul tău / Ori la bine, ori la rău.

· Eşti o belea pe capul omului.

· Eşti un drac împieliţat.

· Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?

· E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.

· Eu nu-s coada lemnelor, că-s fruntea surcelelor.

· Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod beleşte oaia.

· Exemplele rele strică moravurile bune.

· Exemplele sunt făcute pentru proşti.

F

• Face din iarnă vară.
• Face hatârul bogatului şi mănâncă pomana săracului.
• Face haz/ De necaz.
• Face voie/ De nevoie/ Şi haz/ De necaz
• Face planul ca ţiganul.
• Facerea de bine e futere de mamă.
• Fala si beţia/ aduc sărăcia.
• Fapta bună laudă pe om.
• Fapta cea rea tot, cândva se pedepseşte.
• Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.
• Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
• Fă-ti iarna car si vara sanie.
• Femeia care zboră ca cioara din par în par.
• Femeia care e rea de muscă.
• Femeia care face pe mironosita.
• Femeia este un rău necesar.
• Femeia te ridică, femeia te coboară.
• Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
• Femeia “usoară” a zis: “Iubitule, bine faci, dar rău plătesti…”
• Femeia nebătută e ca moara neferecată.
• Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.
• Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani pot singur să mă feresc.
• Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.
• Fiecare cioară îşi laudă puiul.
• Fiecare pasăre pe limba ei piere.
• Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
• Foamea te scoate afară din casă.
• Frate ca frate, da’ brânza-i pe bani bărbate.
• Frica păzeste bostănăria.
• Fricosul se sperie şi de umbra lui.
• Fricosul roade osul.
• Frumoasă parcă e ruptă din rai.
• Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.
• Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.

G

• Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.
• Găina vecinului face ouă mai mari.
• Găina bătrână face zeama bună.
• Geaba ai pantof maro, dacă n-ai bulan misto.
• Ghinioanele se tin lanţ.
• Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.
• Ghinionul nu vine niciodată singur
• Graba strică treaba.
• Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.
• Greu la deal cu boii mici.
• Gura bate curul.
• Gura lumii n-o astupă nici pământul.
• Gura lumii-i slobodă.
• Gura păcătosului adevăr grăieşte.

H

• Hai, cu D-zeu înainte!
• Hai găină la culcare că ţi-e guşa plină.
• Hai noroc si la mai mare.
• Haina face pe om.
• Hopa Mitică - cade-n cap şi se ridică.
• Hoţul de la hoţ învaţă.
• Hoţul jură şi iar fură.
• Hoţul neprins e negustor cinstit.
• Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
• Hoţului de hoţ îi e frică.

I

• Iarna n-au mâncat-o lupii.
• Inima de vânzător e venin otrăvitor.
• Intri bou (la şcoală) şi ieşi vacă.

Î

• Îi dai cuiva “mură în gură”.
• Îi sare ţandăra.
• Îl ia gura pe dinainte.
• Îi trăzneste prin cap ce nici cu gândul nu gândesti.
• În ţara orbilor, chiorul este împărat.
• În coadă la arat, în fată la adunat.
• Încalecă - multe, descalecă - du-te!
• Înainte de a porunci învaţă a te supune.
• Întrebarea / Trece marea.
• În viata e bine sa fii blând ca un miel, dar cand in jurul tau sunt lupi e bine sa fii leu.
• În viata e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.
• Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.
• Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.
• Îţi faci singur palton de scânduri.
• Îţi intră pe o ureche şi iţi iese pe amândouă.

J

• Jocul greşeala aşteaptă.
• Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.
• Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.
• Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.

L

• La balega udă nu-i trebuie multă apă.
• La disperare omul nu mai judecă.
• La omul sǎrac nici boii nu trag.
• La osul cu multă carne trag ciorile.
• La plăcinte înainte, la război înapoi.
• La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
• La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
• La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.
• La unul mumă şi la altul ciumă.
• La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
• Las-o baltă/moartă.
• Lauda de sine nu miroase-a bine.
• Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.
• Le muţi de la Ana la Caiafa.
• Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
• Lenesul adoarme din picioare.
• Leneşul la toate zice că nu poate.
• Leneşul mai mult aleargă si scumpul mai mult păgubeste.
• Leneşului îi pute pământul sub el.
• Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
• Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
• Lucrul amestecat, pute a căcat.
• Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.

M

• Mai bine sărac dar curat / Decât negustor încurcat.
• Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
• M-ai făcut să-mi inghit cuvintele.
• Mama-npunge şi eu trag, ce mai cămăşuţă-mi fac!
• Mă porţi de la Ana la Caiafa.
• Mă duci cu preşul.
• Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.
• Mâncarea e fudulie, băutura e temelie.
• Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.
• Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.
• Mâţa blândă zgârie rău.
• Meseria este brǎţarǎ de aur.
• Mielul blând suge la două oi.
• Minciuna are picioare scurte.
• Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
• Minte de îngheaţă apele.
• Mintea ta a mai fost la un cur de babă.
• Mort a fost şi-a-nviat.
• Morţii cu morţii şi vii cu viile.
• Multe-am tras şi nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.
• Mulţi văd puţini înţeleg.
• Mulţi văd, puţini cunosc.
• Munca înnobilează pe om.
• Munceste ca câinele la umbră.
• Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.
• Mutul tace dar le face.

N

• Na paraua, dă-mi sarmaua!
• Na parale, dă-mi pastramă!
• Nebunia e soră cu prostia.
• Ne furăm căciula unul altuia.
• N-am cuvinte să mă exprim.
• Ne-avem bine ca căţelul cu purcelul.
• Ne-avem ca câinele cu pisica.
• Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.
• Negustorul fricos nu face câştig.
• Nevoia e mama născocirilor.
• Nevasta bună e o comoară la casa omului.
• Nevoia invată pe om.
• Nici în căruţă, nici teleguţă.
• Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el.
• Nici laie, nici bălaie.
• Nici oaie între lupi, nici lup între oi.
• Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii.
• Nici cal nici măgar.
• Nimeni n-a moştenit pământul.
• Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
• Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
• Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.
• Nimeni nu s-a născut învătat.
• Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.
• Nimeni nu-i profet in tara lui.
• Noaptea e cel mai bun sfetnic.
• Norocul e de partea celor curajoşi.
• Noroc noroc şi cu nasu-n troc.
• Norocu-i după cum şi-l face omul.
• Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.
• N-aduce anul ce aduce ceasul.
• Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
• Nu cerceta aceste legi că eşti nebun de le-nţelegi.
• Nu da sfaturi - Prostul nu le înţelege.
• Nu căra apă la fântână.
• Nu căra apă cu ciurul.
• Nu cere ce nu ţi se poate da.
• Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
• Nu e locul ci e dobitocul.
• Nu e nici cal, nici măgar.
• Nu eşti în toate minţile.
• Nu există pădure fără uscături.
• Nu face pe prostul că aşa rămâi.
• Nu face purici mulţi pe aici.
• Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
• Nu învăţa găina să facă ouă.
• Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
• Nu-i ajungi cu prăjina la nas.
• Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
• Nu persista in prostie.
• Nu “pune mâna”, că “te frigi”.
• Nu pune paie pe foc.
• Nu mor caii când vor câinii.
• Nu mai poate de bucurie.
• Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
• Nu mai umbla brambura.
• Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.
• Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.
• Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
• Nu râde de necazul altuia.
• Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala.
• Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
• Nu te râde că te-ajunge.
• Nu se ştie ca pământul/ Din ce parte bate vântul.
• Nu sta, că-ţi stă norocul.
• Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.
• Nu ştii de unde sare iepurele.
• Nu ştii pe ce lume trăieşti.
• Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.
• Nu ştie stânga ce face dreapta.
• Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.
• Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.
• Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
• Nu te lua la înrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.
• Nu te pune la mintea nebunului.
• Nu te râde că te-ajunge!
• Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii.
• Nu tot ce luceste e diamant.
• Nu tot ce zboară se mănâncă.
• Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
• Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.
• Nu umbla brambura.
• Nu vede pădurea de copaci.
• Nu vinde castraveti la grădinar.
• Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
• Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
• Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
• Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.
• Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
• Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.
• Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
• Nu vezi pădurea de copaci.
• Nu te pune la mintea nebunului.
• Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
• Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.
• Nu-ţi da arama pe fată!
• Nu-ţi bate singur cuie in talpă.
• Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.
• Nu-ţi da în petic/ Nu face gafe.
• Nu-ţi lua apă peste cap.
• Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.
• Nu pune cal de curse să tragă la plug.
• Numai c-o lovitură copacul nu cade.
• Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.

O

• O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.
• O mie de vorbe doi bani nu fac.
• O persoană care este “Uşă de biserică”.
• O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.
• Obiceiul uşurează povara.
• Obraznicul mănâncă praznicul.
• Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
• Ochii sunt oglinda sufletului.
• Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
• Ochii care nu se văd, se uită.
• Ochiul stăpânului ingrasă vaca.
• Omul blând ca apa lină.
• Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
• Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.
• Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.
• Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
• Omul care-i prost / N-are nici un rost.
• Omul caută leac unde simte că îl doare.
• Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
• Omul cât trăieşte învaţă.
• Omul cât îl laşi atâta se întinde.
• Omul cu rude nu piere.
• Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
• Omul la mânie, cade-n nebunie.
• Omul nu e niciodată mulţumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
• Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
• Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
• Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.
• Omul sfinteste locul.
• Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
• Orice cal ajunge gloabă.
• Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.
• Orice lucru este bun la timpul său.
• Orice învăţ işi are şi dezvăţ.
• Orice naş îşi are naşul.

P

• Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.
• Parcă ti-a iesit o vrabie din gură.
• Parcă e picat din lună.
• Patru ochi văd mai bine decât doi.
• Paza bună trece primejdia rea.
• Până copilul nu plânge, mama ţâţă nu-i dă.
• Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii.
• Până nu faci foc nu iese fum.
• Păcala însurat şi femeia nebună.
• Păcală s-a luat după vecinul şi a dat de bucluc.
• Pădurea dă coadă securei.
• Părinţii au mâncat aguridă, şi la copii li se strepezesc dinţii.
• Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
• Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
• Pe dinafară e frumos dar pe dinăuntru e găunos.
• Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
• Pentr-un boţ de mămăligă, / râde prostu de se strică.
• Peştele de la cap se împute.
• Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
• Pisica are nouă vieti.
• Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.