Falimentul regimului Băsescu. România în Noua Europă: de unde tăiem, dacă deficitul bugetar va fi mai mare decât cel programat. De ce minte statul român în documente oficiale. BNR garantează nimic

Money.ro: România în Noua Europă: de unde tăiem, dacă deficitul bugetar va fi mai mare decât cel programat

României nu îi va rămâne decât să reducă sau să oprească investiţiile, dacă deficitul bugetar nu se va încadra în ţinta actuală, potrivit analiştilor independenţi. Statul român s-a angajat să intre în jocul european al tăierii automate a cheltuielilor bugetare. Analiştii Guvernului au încredere fără rezerve în proiectul bugetar actual.

„Nu se pune problema nerespectării ţintei de deficit bugetar pe anul viitor. Bugetul pe 2011, cu un deficit de 1,9%, ca şi echilibrul bugetar din 2013 sunt construite pe baza strategiei întemeiate pe capacitatea  mediului privat de a stimula creşterea sănătoasă şi nu pe excesele politicianiste,  care alimentează deficitele bugetare“, a declarat Andreea Paul Vass, consiler al primului ministru.

Cu alte cuvinte, unul dintre cei mai redutabili consilieri ai prim – ministrului României contează pe creşterea economică de anul viitor şi pe faptul că recesiunea nu va pune în pericol ţinta de deficit bugetar. Bugetul pe 2011 a fost construit pe temeiul unei creşteri economice de 2,1% şi al unui deficit bugetar de 1,9%.

Conform noilor angajamente ale Românii, legate de disciplina fiscală a membrilor Uniunii Europene, Depăşirea ţintei de deficit bugetar atrage după sine reducerea automată de cheltuieli.

Ce soluţii de rezervă are, totuşi, România, dacă amploarea creşterii economice nu va asigura necesarul de venituri bugetare?

„România pare să nu aibă nici o soluţie de rezervă. Potul este concentrat exclusiv în domeniul investiţiilor. La TVA nu se mai poate umbla, iar alte surse de creştere a fiscalităţii nu vor fi de mare ajutor.  Singura soluţie va fi reducerea cât mai mare a cheltuielilor cu investiţiile“, a declarat, la rândul său, Dragoş Cabat, director general al societăţii de consultanţă Financial View.

Preşedintele Tranian Băsescu îi asigurase de duminică seară pe români că acordul europeannu va afecta actual proiect de buget pe anzul viitor.

România a folosit deja  armele reducerii cheltuielilor salariale, după scăderea consistentă  de 25% a salariilor bugetare şi după ce a trecut prin mai multe valuri de concedieri din sectorul public. Noi reduceri de chetuieli salariale sunt greu de făcut după ce au fost promise recuperări ale tăierilor anterioare, iar reducerea de personal depinde foarte mult de eficienţa managerială foarte scăzută a activităţilor publice.

Proiectul Legii bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale de stat pe anul 2012 trebuia să intre, azi, în dezbaterea plenului Parlamentului. Opozitia a înaintat peste 8.000 de amendamente la aceste proiecte, amendamente ce vizeaza, printre altele, scaderea CAS, reducerea TVA si la blocarea Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii.

Money.ro: Băsescu: Nu întrevăd o renunţare la plata în avans a TVA

Money.ro: De ce minte statul român în documente oficiale

Răspunsul scurt: ca să ascundă faptul că va tăia ajutorul de 160 de lei pe an la peste 15.500 de beneficiari. Cine sunt ei? Veterani, văduve şi accidentaţi de război. E vorba de ajutorul pentru energie şi chirie. Statul vrea să ştim doar că majorează cu 10 lei cuantumul ajutorului, de la 150 de lei pe an la 160 de lei în 2011.

Citeşte cum vrea Ministerul Muncii să ascundă reducerea numărului de veterani, văduve şi accidentaţi de război care au beneficiat în 2010 de un ajutor de 150 de lei pe an pentru energie şi chirie, printr-un proiect de HG care pretinde că vrea exclusiv să majoreze cu 10 lei cuantumul ajutorului, la 160 de lei.

E aproape oficial. La finele lui decembrie, veteranii, văduvele şi accidentaţii de război vor primi ajutorul pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice, majorat cu 10 lei. Adică 160 de lei, bani acordaţi o dată pe an, cum spuneam, la finele lui decembrie, pentru 2011. 46.365 persoane vor primi la sfârşitul acestei luni ajutorul majorat la 160 de lei.

Ministerul Muncii propune într-un proiect de HG majorarea la 160 de lei a ajutorului acordat o dată pe an veteranilor, văduvelor de război și accidentaților de război  în afara serviciului ordonat, pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice. Suma majorată va fi acordată beneficiarilor la finele lunii decembrie pentru anul 2011.

Din nota de fundamentare publicată pe pagina oficială a Ministerului de resort am aflat că în 2010 au beneficiat de acest ajutor 85.000 de persoane. Cuantumul ajutorului acordat în 2010 a fost de 150 de lei de persoană, pe an.

Pentru 2011, Ministerul vrea să majoreze ajutorul cu 10 lei şi să îl acorde unui număr de 46.365 persoane. La sfârşitul anului, Statul va aloca 7.418.400 de lei pentru plata ajutorului acordat veteranilor și văduvelor de război aferentă anului în curs.

DE CE SUNT MAI PUȚINI BENEFICIARI ÎN 2011

MONEY.ro a solicitat Ministerului Muncii o explicaţie pentru diferenţa semnificativă de beneficiari ai acestui tip de ajutor în 2011 faţă de 2010. Concret, cum se justifică scăderea semnificativă a numărului de beneficiari într-un singur an, de la 85.000 în 2010 la 46.365 în 2011?

Ministerul Muncii ne-a declarat că este vorba de o EROARE. Cifra de 85.000 de beneficiari în 2010 este o greşeală pe care şi-o asumă. În realitate, numărul beneficiarilor în 2010 a fost 58.195.

Mai mult, Ministerul ne-a asigurat nu a găsit nereguli sau dosare întocmite abuziv în rândul acestor beneficiari şi criteriile de eligibilitate nu s-au înăsprit (încât să justifice scăderea numărului de beneficiari).

S-a strecurat o eroare într-o notă de fundamentare. În aparenţă, ar putea fi o explicaţie credibilă. Însă, făcând un calcul elementar am aflat că numărul beneficiarilor în 2010 a fost în realitate de 61.912. Pentru clarificarea demersului, am împărţit suma alocată de Stat pentru plata acestui ajutor, adică 9.286.800, la cuantumul de 150 de lei per persoană şi a rezultat un număr de 61.912 beneficiari. Adică cu 3.717 mai mulţi decât în varianta oficială a Ministerului Muncii.

Mai mult, chiar pe pagina oficială a Guvernului găsim o cifră foarte apropiată de rezultatul nostru, adică 61.900 de beneficiari în 2010. Dacă mai era nevoie de o confirmare, Ioan Botiş, ministrul Muncii în decembrie 2010, avansa aceeaşi cifră, adică 61.900 de beneficiari (pentru anul 2010).

În 2010                                                             În 2011

Cuantum ajutor:   150 de lei                                160 de lei.

Bani plătiţi de Stat: 9.286.800 lei.                        7.418.400 de lei.

Nr. beneficiari:  61.912 cifra reală                          46.365

58.195 cifra oficială

Concluzie: în 2011, numărul beneficiarilor a scăzut cu 15.547

În concluzie, deşi Statul majorează ajutorul cu 10 lei în acest an, economiseşte peste 1.86 milioane de lei prin tăierea ajutorului la peste 15.000 de beneficiari.

Retrospectivă telegrafică a proiectului de HG

Temeiul legal în baza căruia se acordă acest ajutor îl constituie Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea prevede ca stabilirea cuantumului acestui ajutor să se realizeze anual, prin hotărâre de Guvern, funcţie de evoluţia preţurilor şi posibilităţile de susținere din bugetul de stat.

Plata acestui ajutor se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ordonatorilor principali de credite care efectuează plata indemnizaţiilor de veteran de război.

Suma necesară pentru plata ajutorului anual care se acordă veteranilor de război, văduvelor de război precum şi accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat este prevăzută în bugetele Ministerului Muncii, Familiei şi  Protecției Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, se precizează în Nota de Fundamentare a proiectului de HG.

Proiectul de Lege vine cu următoarele modificări:

• Majorarea ajutorului anual, de la 150 lei la 160 lei pe persoană, în raport cu rata inflației.
• De ajutorul anual vor beneficia 46.365 persoane, din care 44.180 de persoane plătite de Ministerul Muncii, Familiei şi  Protecției Sociale, alte 1.116 persoane plătite de Ministerul Apărării Naționale, 1.067 persoane plătite de Ministerul Administrației și  Internelor şi 2 persoane plătite de Serviciul Român de Informaţii.
• Sumele destinate plăţii ajutorului anual care se acordă veteranilor de război, văduvelor de război precum şi accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat se suportă din bugetele aprobate Ministerului Muncii, Familiei şi  Protecției Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pe anul 2011.
• Plata ajutorului anual din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi  Protecției Sociale se efectuează de către casele de pensii.
• Statul va acorda 7.418.400 de lei pentru plata acestui ajutor pentru 2011.

Proiectul de HG poate fi accesat aici.

Vezi nota de fundamentare în galeria foto.

Cronica Română: BNR garantează nimic

“Venerabilul” Mugurel Isărescu şi acoliţii săi în frunte cu Adrian Va­silescu nu au precupeţit niciun efort pentru a convinge românul de rând de stabilitatea sistemului bancar şi de siguranţa banilor depuşi la băncile din România. Siguranţa banilor depuşi la băncile din România esteiluzorie. Mulţi clienţi ai băncilor din România trăiesc cu impresia că BNR asigură depozitele bancare şi oferă garanţii financiare directe deponenţilor. Această impresie este falsă. BNR nu garantează depozitele bancare, iar legislaţia cu privire la garantarea depozitelor bancare este concepută în aşa fel încât BNR să nu aibă nicio obligaţie financiară faţă de clienţii băncilor falimentare.

Conform legislaţiei, deponenţii beneficiază de protecţia oferită de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Valoarea depozitelor asigurate de către statul român este de 138 miliarde de RON (sursa: raportul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar pentru trimestrul III 2011), însă resursele BNR nu vor putea fi folosite în mod direct pentru compensarea deponenţilor. Conform Ordonanţei de Urgenţă 131/2010, FGDB se confruntă cu serioase restricţii în privinţa finanţării:

Art. 60. – (1) Fondul special pentru despăgubiri se constituie şi se alimentează din următoarele resurse financiare:
a) cotizaţiile anuale ale instituţiilor de credit la fondul special pentru despăgubiri;
b) cotizaţiile suplimentare ale instituţiilor de credit la fondul special pentru despăgubiri;
c) venituri din investirea sumelor acumulate la fondul special pentru despăgubiri;
d) împrumuturi de la instituţii de credit, de la societăţi financiare şi de la alte instituţii, cu excepţia Băncii Naţionale a României, precum şi împrumuturi obligatare prin emisiune de titluri de valoare ale Fondului.

Conform raportului de activitate a FGDB pentru anul 2010, volumul disponibi­lităţilor aflat la dispoziţia fondului a fost de aproximativ 393 milioane de euro, în timp ce valoarea depozitelor garantate de FGDB este de aproximativ 31,6 miliarde de euro. Structura mecanismului de garantare este făcută în aşa fel încât BNR să nu aibă nicio răspundere financiară, iar posibilităţile de utilizare a resurselor financiare ale BNR pentru compensarea deponenţilor sunt blocate în mod expres de prevederile Art.60, alin d) ale Ordonanţei de Urgenţă 131/2010. Cine şi de ce a făcut legislaţia în aşa fel încât BNR să fie exonerat de orice responsabilitate financiară faţă de deponenţii băncilor? Mai mult decât atât, Ordonanţa de Urgenţă 13/2011 stabileşte în mod expres sursa din care guvernul este obligat să finanţeze compensarea deponenţilor:

Art. 15 alin (2):

“(2) În situaţii excepţionale în care resursele financiare ale Fondului ar fi insuficiente pentru acoperirea plăţii compensaţiilor, respectiv pentru finanţarea, inclusiv prin emiterea de garanţii, a operaţiunilor ce implică transferul de depozite garantate, în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (7), Guvernul pune la dispoziţia Fondului, sub formă de împrumut, sumele necesare, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la solicitarea lor de către Fond. Sursa fondurilor este reprezentată de veniturile din privatizare înregistrate în contul curent al Trezoreriei Statului, iar condiţiile de acordare/rambursare a împrumutului acordat de Guvern Fondului se stabilesc prin ho­tărâre a Guvernului”.

În aceste condiţii, guvernul în mod sigur va fi pus în dificultate financiară chiar şi de un faliment bancar minor. În cazul falimentului unei bănci medii sau mari, guvernul se va afla în incapacitate tehnică de plată sau foarte aproape de incapacitate tehnică de plată. Şansele ca guvernul să aibă posibilitatea de a contracta în 15 zile un împrumut suficient de mare din piaţa interbancară în contextul îngheţării pieţei creditării interbancare sunt absolut nule. Situaţia în care BNR este exonerată în mod expres de orice responsabilitate legală sau financiară în cazul compensării deponenţilor unor bănci fa­limentare (pe care BNR teoretic trebuie să le supravegheze) este inexplicabilă din punct logic şi moral. La fel, este inexplicabilă din punct de vedere logic şi moral situaţia în care banii necesari compensării unor falimente ale băncilor private sunt obţi­nuţi nu din banii adunaţi de la bănci, ci din veniturile rezultante din vânzarea bu­nurilor statului.
Luând în consideraţie criza sistemului bancar european, un faliment al unei bănci din România nu poate fi exclus, ba chiar poate fi considerat posibil în cazul realizării scenariilor pesimiste de evoluţie a situaţiei din Uniunea Europeană. În condiţiile în care guvernul este constrâns de propriile ordonanţe să compenseze deponenţii numai cu banii obţinuţi din privatizări, este foarte probabil să asistăm la o serie de privatizări forţate care se vor realiza în numele “protecţiei deponenţilor băncilor”, principalii be­neficiari ai acestor operaţiuni fiind “băieţii deştepţi” care vor încerca să prăduiască ultimele active ale statului la preţuri derizorii.

Situaţia este dramatică: deponenţii băncilor nu beneficiază de protecţia financiară a BNR, iar o bună parte din banii pentru restituirea depozitelor deţinute la băncile falimentare ar putea fi obţinute prin vânzarea în regim de urgenţă (15 zile!) a activelor deţinute de statul român.

Din ce în ce mai mulţi jurnalişti şi membri ai societăţii civile ajung la concluzii deloc pozitive cu privire la activitatea conducerii BNR. Cităm din postarea bloggerului Mordechai (moshemordechai.wordpress.com), cunoscut după numele civil Daniel Oc­tavian Bejan:

“…într-o intervenţie la Realitatea TV, Adrian Vasilescu a socotit oportun să ne tâmpească în faţă pe toţi. Personajul a devenit, de multă vreme, insuportabil. Nu cred că mai există vreo îndoială că el, dar mai ales şeful lui, mult şi fără rost lăudatul Isărescu, nu mai servesc, demult, interesele României. Ba, deja e o certitudine, lucrează siste­matic împotriva acestor interese. Vasilescu ne-a anunţat, senin şi tembel,  că încă nu ştim dacă vom da bani pentru recapitalizarea FMI. Şi nici nu ştim câţi vom avea de dat! Ăştia sunt zdraveni la cap? Păi, pe ce pizda mamii voastre v-aţi dat acordul, imbecililor? Îl lă­muresc eu pe Vasilescu: vom da bani! Vom da!

Adăuga Vasilescu, cu o nesimţire care m-a adus în pragul crizei de nervi, că, oricum, dacă vom fi în situaţia de a plăti, contribuabilul român nu va trebui să îşi facă probleme, că nu el va da banii.  Explicaţia lui Vasilescu mergea mai departe: banii vor fi daţi pe fi­lieră bancară! Ei, da! Şi eu credeam că o să-i ducă Băsescu în rucsac! Somat să precizeze sursa acelor bani, Vasilescu a insistat că ei nu vor veni “de la români”, ci “de la banca naţională”. Şi Banca Naţională a cui pizda mă-sii e, Vasilescule? A lu’ mă-ta? A lu’ tac’tu? A lu’ Isărescu? Şi banii de acolo nu sunt luaţi din împrumutul de la acelaşi FMI  căruia îi donăm nişte miliarde?  Şi banii ăia nu trebuiesc plătiţi tot de noi, nesimţitule?”.

Desigur, limbajul tehnic prezent în citat este destul de neconvenţional, dar consi­derăm că în situaţia curentă, aceste aspecte sunt justificabile şi se corelează cu sentimentele pe care le are orice cetăţean inteligent.
Redacţia Economică