Cât de iminent e războiul în Iran? China şi Rusia resping orice acţiune împotriva Iranului. Franţa cere convocarea Consiliului de Securitate. Raportul AIEA: Sunt suficiente dovezile furnizate de serviciile secrete israeliene, americane, britanice şi franceze pentru atacarea Iranului? Occidentul ar puterea recurge la razboiul cibernetic pentru a stopa programul nuclear iranian

China şi Rusia sunt cele două state care sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU care se opun extinderii sancţiunilor împotriva Iranului, în pofida unui raport al Agentiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), publicat miercuri, ce semnalează ca Teheranul ar încerca să dezvolte arme nucleare. Franţa a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, pe tema înarmării nucleare a Iranului.

Autorităţile de la Beijing exclud, de asemenea, orice intervenţie militară împotriva Teheranului, acestea ameninţând că orice acţiune împotriva Iranului ar putea declanşa un adevărat haos în regiune.

Ministerul de Externe de la Beijing a precizat că raportul AIEA va fi studiat cu atenţie şi a subliniat că diplomaţia este singura metodă pentru rezolvarea situaţiei din Iran, însă nici un oficial nu a dorit să comenteze pe marginea raportului AIEA.

Agenţia chineză Xinhua a relatat că raportul nu specifică în mod clar dovezi ale dezvoltării de arme nucleare şi că „suspiciunile şi zvonurile nu pot fi folosite pentru a se justifica o intervenţie armată care ar putea avea consecinţe grave pe termen lung”.

China este principalul partener economic al Iranului, schimburile comerciale dintre cele două state ajungând la 32,9 miliarde de dolari în primele nouă luni din 2011, cu 58% mai mult decât anul precedent.

Adjunctul ministrului rus de Externe, Ghenadi Gatilov, a spus că un nou set de sancţiuni ar fi interpretat ca o modalitate de a forţa o schimbare de regim în Iran, scrie BBC.

“O reuniune a Consiliului de Securitate ar fi necesară”, a declarat ministrul francez de externe, Alain Juppe, în cadrul unui interviu radiodifuzat, citat de Al Arabyia.

Oficialul francez a lăsat să se înţeleagă faptul că Parisul ar fi de acord cu extinderea sancţiunilor internaţionale impuse Iranului, în ciuda opozitiei Rusiei si Chinei.

“Nu putem accepta această situaţie, care a devenit o ameninţare”, a mai spus Juppe.

Într-un nou raport, AIEA şi-a exprimat “motive serioase de îngrijorare” cu privire la programul nuclear al Iranului, bazându-se pe informaţii “credibile”, care indică faptul că Teheranul a depus eforturi pentru crearea unei arme nucleare.

Şi SUA au avertizat marţi că vor spori presiunile împotriva Iranului şi ar putea cere noi sancţiuni impuse regimului de la Teheran.

Iranul insistă că programul său are scopuri civile, însă SUA, Israelul şi aliaţii lor cred că este vorba despre o “faţadă” în spatele căreia se lucrează la dezvoltarea de arme atomice.

RL.ro: Cât de iminent e războiul în Iran?

Raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, publicat ieri la Viena, a confirmat cele mai sumbre temeri ale occidentalilor şi ale Israelului. AIEA susţine că dispune de informaţii „credibile” că există „o dimensiune militară” a programului nuclear. În condiţiile în care Rusia a anunţat deja că se opune extinderii sancţiunilor economice, avertismentul preşedintelui israelian că „un atac e mai apropiat decât opţiunea diplomatică” indică un război iminent în Iran.

Informaţiile „credibile şi coerente” ale AIEA se referă, printre altele, la existenţa unor simulări computerizate privind implozia unei bombe nucleare, dar şi la construcţia efectivă a unor dispozitive de testare a comprimării explozibililor sau transformarea uraniului în metal pentru echiparea ogivelor.

În plus, raportul face referire la o „reţea nucleară clandestină”, o confirmare a informaţiilor publicate de Washington Post săptămâna trecută, potrivit cărora un om de ştiinţă rus precum şi specialişti pakistanezi şi nord-coreeni au fost angajaţi de regimul teocratic de la Teheran pentru a construi o bombă nucleară. Iranul a negat acuzaţiile, preşe-dintele Mahmoud Ahmadinejad declarând sfidător, că programul nuclear iranian nu va fi modificat nici măcar cu o literă.

Sancţiuni? Care sancţiuni?

Dintre puterile occidentale membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU, Franţa a solicitat „sancţiuni dure” împotriva Iranului. Ministrul de Externe, Alain Juppé, a evocat ieri trecerea întregului program nuclear iranian sub autoritatea Consiliului de Securitate şi a cerut Rusiei şi Chinei să susţină sancţiuni eficiente care să forţeze Teheranul să se supună cererilor comunităţii internaţio-nale. În schimb, reacţia Casei Albe a fost una slabă şi precaută, americanii mulţumindu-se să vorbească despre „mărirea presiunii” economice asupra Iranului. Administraţia Obama s-a arătat mai degrabă înclinată să sublinieze concluziile unui raport mai vechi al CIA, potrivit căruia Iranul ar fi abandonat eforturile de a construi arma atomică încă din 2003. AIEA citează însă informaţii coroborate, provenite de la serviciile de informaţii aparţinând unui număr de zece state membre, care confirmă că demersurile au fost reluate susţinut în 2008 şi 2009.

Profitând de indecizia americană, Rusia a anunţat ieri că nu va susţine adoptarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Iranului. Adjunctul ministrului de Externe, Ghenadi Gatilov, a motivat această opoziţie prin faptul că orice sancţiune în plus va fi interpretată de comunitatea internaţională drept un instrument prin care se încearcă schimbarea regimului de la Teheran. Chiar dacă AIEA va sesiza Consiliul de Securitate în cadrul reuniunii ce urmează să aibă loc pe 17 şi 18 noiembrie, Gatilov a anunţat că Rusia nici măcar nu va examina propunerile în sensul înăspririi sancţiunilor împotriva Iranului. Blocajul diplomatic lasă, practic, povara deciziei privind ameninţarea nucleară iraniană pe umerii Israelului.

Cât de mult ştie Israelul

Duminică, preşedintele Israelului, Shimon Peres, avertizase că „posibilitatea unui atac militar împotriva Iranului este mai apropiată decât o opţiune diplomatică”, un semn că Israelul consideră ameninţarea iraniană drept serioasă. În Israel – ţară care a avertizat în repetate rânduri că nu va tolera ca Iranul să ajungă în posesia armei nucleare, pe care o consideră o „ameninţare existenţială” – dezbaterea privind oportunitatea unui atac preventiv împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului s-a intesificat recent, fiind alimentată şi de recentele teste cu rachete cu rază lungă de acţiune. În replică, adjunctul şefului marelui stat major Iranian, generalul Massud Jazayery a ameninţat ieri că Iranul va distruge Israelul dacă Ierusalimul va ataca instalaţiile nucleare iraniene. El a afirmat că printre ţinte se numără centrul nuclear de la Dimona dar „a precizat că riposta iraniană nu se va limita la Orientul Mijlociu”. În schimb, ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a ţinut să-i asigure pe israelieni că guvernul său „nu doreşte un război, dar dacă va fi atrasă într-un război fără voia ei, atunci temerile privind pierderi de vieţi omeneşti în masă sunt nefondate. Nu există nici o şansă să avem 500.000 de victime, 5.000 de victime sau 500. Israelul este şi va rămâne cel mai puternic stat din regiune.”

În consecinţă, răspunsul la întrebarea privitoare la cât de iminent este războiul în Iran, depinde de cât de mult ştiu israelienii despre progresele Teheranului în obţinerea armei nucleare. „Ştim mai multe despre Iran decât ştie Washington Post şi ştim chiar mai multe decât ştie AIEA”, a asigurat Ehud Barak.

Ziare.com: Raportul AIEA: Suficiente dovezi pentru a pedepsi Iranul?

Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) a afirmat, pentru prima data, marti, ca Iranul este suspectat ca a efectuat experimente secrete cu unicul scop de a dezvolta arme nucleare. Pentru raportul mult-asteptat, dat publicitatii marti, s-au consultat aproape 1.000 de pagini de informatii si s-a efectuat un studiu de aproape un deceniu.

Raportul AIEA este fara echivoc in ceea ce priveste faptul ca suspecteaza Iranul ca foloseste scuza ca are un program nuclear civil pentru a produce armanent atomic, apreciaza AP.

In cele 13 pagini anexate raportului propriu-zis, AIEA a inclus dovezi ca republica islamica lucreaza la procurarea ilegala de echipament si planuri de constructie a armelor nucleare. “Desi unele din activitatile identificate in anexa au utilizare atat civila cat si militara, unele sunt specifice armelor nucleare”, se arata in raport.

In raportul AIEA exista indicii ca Iranul a continuat sa testeze explozibili si detonatori pentru declansarea incarcaturilor nucleare, si a facut planuri pe calculator pentru miezul unui focos nuclear. Se pregateste testarea unei arme nucleare si se dezvolta o incarcatura nucleara pe gama de rachete iraniene Shahab 3, care pot atinge Israelul.

AIEA a mai precizat ca Iranul a continuat lucrul la dezvoltarea unui focos nuclear si dupa 2003, anul cand, sustineau pana acum SUA, se credea ca s-a inectat aceasta activitate.

Una dintre cele mai mari ingrijorari pentru AIEA este dovada ca oamenii de stiinta iranieni au efectuat cercetari pe marginea tipurilor de explozibili utilizati in constructia de arme nucleare.

Dovada principala a raportului este un document de cinci pagini care subliniaza experimentele cu dispozitivul utilizat in aceste cercetari, cu nume de cod R265.

David Albright, fost inspector AIEA care conduce in prezent un grup de analiza independent Institute for Science and International Security (Isis), a explicat ca acest dispozitiv se bazeaza pe un sistem complex care asigura explozia simultana a mai multor incarcaturi.

In raport mai exista si detalii despre incaperea de otel, de marimea unui autobuz, detectata de sateliti intr-un complex militar din Parchin, in apropiere de Teheran, care a fost utilizata pentru testarea componentelor explozive ale unei arme atomice. Iranienii au contracarat aceasta acuzatie spunand ca este vorba despre “toalete de metal”.

Anterior, AIEA raportase ca Iranul pare a fi primit asistenta externa pentru experimentele sale cu dispozitive explozive avansate, fiind numit, in acest sens, Viaceslav Danilenko, fost om de stiinta rus, care ar fi tinut conferinte si ar fi scris lucrari pe tema explozibililor. Danilenko le-a spus inspectorilor AIEA ca lucrarile sale au fost utilizate in scopuri civile.

Observatorii au avertizat ca raportul va exacerba tensiunile din regiunea deja aflata in pragul conflictului, daca e sa ne luam dupa declaratiile belicoase din ultima perioada, venind atat din partea Israelului, cat si a Iranului. Mai mult, Marea Britanie si SUA cantaresc optiunile militare disponibile pentru a stopa demersurile nucleare ale Teheranului.

Oficialii israelieni sunt in plina ofensiva diplomatica, anuntand pe toate canalele, in Occident, ca raportul este “ultima sansa” pentru o rezolvare pasnica a crizei nucleare iraniene.

La randul lor, iranienii au denuntat deja raportul ca fiind “contrafacut” si exista inca dubii ca dovezile aduse de AIEA vor fi suficiente pentrua convinge Rusia si China sa renunte la opozitia fata de impunerea de sanctiuni militare, ca sa nu mai vorbim despre opozitia fata de eventualitatea lansarii unor atacuri militare.

Presedintele Mahmoud Ahmadinejad a replicat, imediat dupa publicarea raportului, ca Iranul nu va da inapoi “nicio iota” in ceea ce priveste programul sau nuclear.

La Washington, concluziile raportului nu sunt surpinzatoare – majoritatea informatiilor provin de la americani – si se crede ca acestea nu vor schimba abordarea Chinei si Rusiei fata de o noua runda de sanctiuni, pe care americanii au inceput deja sa le puna pe hartie.

Rusii si israelienii au comentat doar ca trebuie sa studieze mai indeaproape concluziile raportului.

Urmatorul pas la dispozitia AIEA este ca, daca asa decide consiliul sau, sa trimita chestiunea iraniana in fata Consiliului de Securitate ONU, ceea ce ar da forta sanselor ca ONU sa impuna o noua runda de sanctiuni.

Puterea: Începutul unei noi ere a conflictelor armate

Posibila neutralizare a unor arme nucleare provenite din Iran ar putea să capete o altă formă în contextul tehnologiei avansate din prezent. Astfel, în loc de bombardarea pe cale aeriană a facilităţilor nuclare a Iranului sau o invazie terestră din partea armatelor occidentale, războiul dintre Teheran şi puterile care se simt ameninţate de dezvoltarea armelor atomice s-ar putea purta prin atacuri cibernetice.

Potrivit CNN, virusul Stuxnet a reuşit să penetreze reţelele din cadrul centrului nuclear de la Natanz în perioada 2009-2010. Chiar dacă reţeaua de computere este una cu circuit închis, Stuxnet a infectat o terţă parte, cel mai probabil un contractor de încredere al centrului nuclear. Virusul a fost programat să acţioneze asupra centrifugelor, pentru a le distruge, controlând în acelaşi timp parametrii de afişare pentru ca inginerii de la Natanz să nu se alarmeze în privinţa funcţionării deficitare. În consecinţă, în doar câteva luni, peste 1.000 de centrifuge au trebuit înlocuite de la centrul nuclear, încetinind vertiginos programul nuclear al Iranului.

Conform specialiştilor, complexitatea virusului este una atât de avansată, încât este nevoie de resurse alocate de către o naţiune sau o asociere de state pentru a fi realizat. Dacă raportul AIEA va fi confirmat de dezvoltarea unei bombe atomice de către Iran, am putea asista în mod paradoxal la sfârşitul cursei pentru înarmare în domeniul nuclear concomitent cu inaugurarea unei noi ere a conflictelor internaţionale – cea a războaielor cibernetice.