Postati la voi pe site-uri: Politia internetului. Statul vrea sa elaboreze o lege pentru useri si provideri

Profitand de contextul politic intern si international, Puterea doreste sa instituie o “Lege a Internetului”. Conform Agentiei de Investigatii Media, aceasta va ingradi libertati fundamentale ca liberul acces la date, transparenta, libera exprimare, intimitatea persoanei. Nerespectarea noii legi ii va putea aduce “criminalului informatic” o pedeapsa cu inchisoarea cuprinsa intre 1 si 7 ani.

Institutiile statului, profitand de intreaga degringolada politica, urgenteaza instituirea unui pachet de legi care sa reglementeze Internetul in Romania. Sub sintagma “trebuie sa ne aliniem la legislatia europeana in domeniu” (a se vedea si pozitia Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (APTI) despre contextul international), Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA,) Agentia Nationala pentru Administrarea Fiscla (ANAF), Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National (MCCPN), impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (MJLC), Parchetul General propun Parlamentului, prin Guvern, o serie de masuri care sa creeze in ansamblu o Lege a Internetului. Si care sa ingradeasca o serie de libertati. Intregul proces de “legalizare” a demarat in 4-5.11.2009. Nu numai pentru end-user, dar si pentru proveideri, pentru retele etc., pentru intreg lantul de furnizare de date informatice.

Pretextul pirateriei

Folosindu-se doar de sperietoarea pirateriei, a pornografiei, a datelor intime ale persoanei etc., comitetul acesta national – care e pe cale sa se infiinteze – va reglementa legi in contradictie flagranta cu principiile dupa care a fost infiintat Internetul, adica transparenta, acces liber la informatie, exprimare libera, popularizare, educatie, schimb de idei, de informatii etc. In fata legilor sunt puse pirateria, comertul ilegal, publicitatea mascata, spamul, virusii, softurile ilegale etc. (realitati care, firesc, trebuie reglementate). ORDA si ANPC sunt puse varf de lance in acest razboi cu end-userii. Desi nici pana astazi nu s-a putut dovedi pe plan international ca, de pilda, folosirea retelelor peer-to-peer este ilegala, punctul de atac al institutiilor noastre este tocmai folosirea retelelor sharing.

Foarte interesant e ca ORDA a chemat in data de 5.11.2009 la dialog numai un “club select”, care, chipurile, ar reprezenta pe toata lumea de pe net. Impreuna cu acestia urmeaza sa ni se comunice, prin legi si ordonante de urgenta, ce avem voie sa facem in continuare. Pericolul unei politii politice a unui “Big Brother” al Internetului este evident. Escamotat ca o initiativa de bun-augur. De altfel, si Securitatea lui Ceausescu parea, intr-o prima instanta, ca apara statul si ca-i protejeaza pe cetateni.

Precedentul american

Ca o paranteza, intr-un proces celebru in SUA, referitor la sharing, avocatul apararii, Linda Carlsson, a adus urmatoarea argumentatie, aprobata de jurati: “Presupunem ca o persoana isi cumpara un DVD cu un film sau muzica. Are dreptul sa-l imprumute unei alte persoane sa-l vizioneze? Are. Cea de-a doua persoana detine un DVD similar. Cumparat legal. Cele doua persoane au dreptul sa faca schimb de DVD-uri? Au. Presupunem ca cei doi infiinteaza un club cu, sa zicem, o mie de persoane. Fiecare intra in club cu DVD-ul lui. Au voie acei membri sa faca schimb de DVD-uri intre ei, ca si, de pilda, colectionarii de timbre? Au. Ce se intampla acum, daca doua sau mai multe persoane se afla in parti diferite ale lumii? La fel, au voie sa faca schimb de filme, muzica, texte, orice produse intelectuale. Este interzisa proiectarea filmului in grup, in scopul comercializarii, deci de a obtine venituri adiacente cumpararii produsului. Revenind, intrucat prin banda de Internet, nu permite tranzitarea intregului DVD, de 4,6 GB, atunci s-a ales un format comprimat (avi, mpeg 4, divx, xvid etc.). Acest format nu deterioreaza creatia in sensul ca intervine asupra ei. Este un mijloc de compresie similar rar, zip, mp3 etc. Ca atare, retelele de tip sharing trebuie privite ca un urias club, la nivel international, unde colectionarii au dreptul sa faca schimb intre ei de documente, date, filme, muzica etc. atata vreme cat la capatul principal produsul a fost cumparat legal dintr-un magazin specializat si apoi uploadat in aceasta mare biblioteca numita Internet.”

Cei de la ORDA sunt suparati ca procurorii ii elibereaza pe aceia pe care-i aresteaza ei cu politia pentru ca “nu reprezinta un pericol social”. Este evident ca nu reprezinta un pericol social nimeni dintre cei care se uita la filme, asculta muzica, citeste creatii literare etc. Pericol sunt doar cei care promoveaza pornografia, care intra ilegal in baze de date confidentiale, care urmaresc electronic persoane etc.

Controlul mass-media

Mai mult, ORDA vrea sa extinda “protectia” drepturilor de autor nu numai asupra muzicii si a filmelor, dar si asupra creatilor de orice natura de pe Internet. Adica si texte jurnalistice, fotografii etc. Cu atat mai mult cu cat intreaga presa scrisa este in dificultate si intr-un viitor nu prea indepartat isi va castiga traiul on-line. Prin publicitate, reglementat de institutiile statului, prin ingradirea unor drepturi si libertati. Prin taxe aberante, prin reglementari de difuzare, de download si upload. In fapt, o dictatura a statului, impusa netului. Statul ne va spune ce e bine sau nu sa postam pe net, ce trebuie sa existe in forumuri, chaturi, sisteme sharing etc. Cine nu se supune este “criminal informatic”. Pedeapsa e de la  la 7 ani. Internetul deranjeaza Puterea, oricare ar fi ea. Iar faptul ca Internetul este inca liber enerveaza cel mai rau. Repet, un Internet care a fost creat tocmai pentru a fi liber, pentru a fi o Biblioteca Universala, o baza de date la care oricine sa aiba acces, sa fie interactiv si sa se exprime liber.

A treia tentativa

Ne aflam in fata celei de-a treia tentative de monitorizare a corespondentei electronice si, nu in ultimul rand, a navigarii pe Internet. Prima data a fost insinuata Legea 298/2008 prin care toti providerii de internet sunt obligati sa stocheze timp de sase luni informatii legate de e-mailurile cetatenilor si traficul pe Internet. Curtea Constitutionala a hotarat insa ca aceasta lege este neconstitutionala, incalcand articolul din Constitutie referitor la secretul corespondentei. Pus in fata faptului implinit, in luna februarie a acestui an, guvernul a decis amanarea prevederilor legii pana la sfarsitul lui 2009 si promovarea unei ordonante de urgenta. “Amanarea” se amana in continuare, din cauza incapacitatii guvernului provizoriu de a emite ordonante de urgenta, dar ideea ramane…  Ceea ce, pe acest fond de campanie electorala si cu un guvern demis, poate trece neobservata. Legea 298/2008 intrase in vigoare pe 20 ianuarie 2009. Potrivit acesteia, toti operatorii de telefonie si internet din Romania sunt obligati sa stocheze, timp de sase luni, date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mailurile expediate, care pot fi accesate de MAI, Ministerul Public, Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Serviciul de Informatii Externe (SIE). A doua tentativa a fost dejucata de catre Senatul Romaniei. Acest for a respins Ordonanta de Urgenta 106/2008 de infiintare a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii prin reorganizarea Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologie Informatica. La fel s-a intamplat si in cazul OUG 211/2008 care o modifica pe cea de mai sus. Respingerea s-a produs dupa ce Comisia Europeana a declansat impotriva Romaniei prima etapa a procedurii de “infringement” deoarece a incalcat acquisul comunitar prin reorganizarile repetate ale institutiei de reglementare in comunicatii.

Reactii la abuzul Puterii
Ceea ce fac acum institutiile statului este un abuz. Dar, mai mult, este un pericol pentru libertate, iar lucrurile sunt mult mai grave decat par la prima vedere.

Ii invitam pe cititorii nostri sa comenteze si sa ia atitudine. Le punem la dispozitie, spre studiu, intreaga documentatie, dar si reactiile APTI si ale altor asociatii care apara drepturile end-userilor pe Internet.

Primii pasi
Intalnirea de la inceputul lunii s-a concretizat, deocamdata, sub forma a trei directii principale de actiune:
- va fi creat un blog pentru a discuta acest acord, a propune alternative sau a modifica continutul deja existent (astept cu interes minuta intalnirii pentru a clarifica daca concomitent cu acest blog va exista si o varianta wiki a acordului, la care fiecare va putea comenta si formula modificari direct pe text);
- necesitatea crearii unui grup de lucru care sa studieze consecintele utilizarii operelor in mediul digital si drepturile titularilor si ale publicului asupra acestora;
- crearea unei liste de discutii pe aceasta tema.

sursa: Gardianul