Marian Bătăiosu îşi asumă respunsabilitatea scoaterii României din criza economică în care au băgat-o Traian Băsescu, Guvernul Tăriceanu, Guvernul Boc şi Mugur Isărescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Luduş, că nici el, nici Guvernul sau BNR nu şi-au propus să scoată România din criză, ci doar să-i limiteze efectele, depăşirea acesteia depinzând de ieşirea din criză a pieţelor de export ale ţării. Dacă el nu-şi asumă această responsabilitate, mi-o asum eu, cu un alt Guvern, un alt Parlament şi cu o altă conducere a BNR.

“Nici Guvernul, nici eu, nici Banca Naţională nu ne-am propus să scoatem ţara din criză. Actuala criză este o criză globală şi România este dependentă de ce se întâmplă la nivel global. Ţările ori ies toate din criză, ori rămân toate în criză”, a declarat Traian Basescu. Ceea ce reprezintă o minciună grosolană! Există ţări, aşa cum este cazul Australiei care a evitat recesiunea economică înregistrand o creştere de 0,4 procente, în primul trimestru din acest an.

Băsescu a spus că ieşirea din criză depinde de ieşirea din criză a ţărilor care constituie principalele pieţe de export ale României: Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania. “România nu va trece la creştere economică pozitivă înaintea acestor ţări, marile pieţe de export ale României pentru că de acolo ne-a intrat criza în casă”, a apreciat preşedintele. Numai că balanţa comercială a unei ţării nu depinde numai de exporturi, ci şi de importuri, şi de cheltuirea banului public, şi de măsurile economice, politice, legislative şi sociale pe care Guvernul, BNR, Parlamentul şi Preşedinţia le iau pentru a reduce la minim efectele crizei globale. Ori dacă tu cheluieşti mai mult decat câştigi, e normal să ajungi să te împrumuţi pentru a susţine costurile care au rămas constante şi să îndatorezi populaţia ţării câteva generaţii de acum înainte. Guvernele Tăriceanu şi Boc nu au redus cheltuielile, ci dimpotrivă. Cine a oprit Guvernul Boc să caute alte pieţe de desfacere pentru produsele româneşti? Cine a oprit Coaliţia PD-L – PSD să ia măsuri concrete pentru stimularea exporturilor?

Ce diferenţă între politicienii noştri şi cei polonezi! În timp ce restul statelor din Uniunea Europeană s-au cufundat în recesiune, Polonia a fost singura ţară care a reuşit să surprindă economiştii menţinând o economie în creştere, de la declanşarea crizei în Europa. Pentru comparaţie, România a înregistrat o scădere a economiei cu 8,8%, în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce Polonia a anunţat o creştere a produsului intern brut (PIB) de 1,4%, conform datelor Biroului Statistic din această ţară.

Salariile angajaţilor companiilor poloneze au crescut, în iulie, cu aproape 4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, iar vânzările cu amănuntul au avansat cu 5,7%, potrivit datelor statistice oficiale. (EVZ: Miracolul polonez, lecţie pentru România)

Train Băsescu a precizat că, în aceste condiţii, principalele obiective ale Guvernului şi ale BNR au fost menţinerea cursului de schimb dintre leu şi euro la un nivel rezonabil de 4,2-4,3 astfel încât exportatorii să fie încurajaţi să facă export în continuare, precum şi finanţarea deficitului bugetar, ambele condiţii justificând împrumutul de la FMI. Băsescu a spus că politica Executivului a început să dea rezultate, referindu-se la o ajustare apreciabilă a deficitului de cont curent care a fost redus de la 13,5% în 2008 la 5,5% în momentul de faţă. Băsescu a spus că reducerea a fost posibilă şi datorită reducerii consumului populaţiei.

In mentalitatea populara exista o legatura clara intre cursul de schimb al Leului si calitatea vietii. Un om obisnuit considera ca un Leu mai puternic este un lucru pozitiv din toate punctele de vedere deoarece ii sporeste puterea de cumparare. Parere de buna-credinta, dar din pacate gresita in contextul conjuncturii economice curente.

Problema tuturor economiilor emergente din Europa de Est consta in faptul ca, in conditiile unei gestiuni guvernamentale corecte, sanatatea si eficienta acestor economii este invers proportionala cu puterea de cumparare a monedelor nationale. Acest aparent paradox se datoreaza specificului modului de integrare a economiilor emergente in contextul economiei globale. O tara poate oferi pietei internationale fie resurse naturale (Arabia Saudita, Rusia), fie tehnologie (Japonia, Germania, SUA), fie forta de munca ieftina si calificata (China, Indonezia, Cehia) fie o combinatie intre cele enumerate mai sus. Pentru tarile din Europa de Est este accesibila doar optiunea de a oferi in piata internationala capacitati de productie cu forta de munca ieftina si calificata. Este si cazul Romaniei: resursele naturale le-am vandut pe doi bani, toti savantii au plecat in Vest, deci ne ramane doar optiunea de a deveni un apendice industrial al comunitatii europene. Intr-o astfel de configuratie este mai bine ca moneda nationala sa nu fie supra-apreciata, pentru ca in acest fel este protejata competitivitatea exporturilor. (Cronica Română: Erorile lui Isarescu)

“Specialiştii estimează că în trimestrul II al anului viitor vom relua creşterea economică pozitivă. Creşterea economică negativă se va reduce din trimestrul IV al acestui an”, a mai spus Băsescu, reiterând că din trimestrul al doilea al anului 2010 va începe creşterea economică pozitivă.

Tot Basescu a afirmat ca s-a „fript tare” cu analizele analistilor economici, astfel ca suna saptamanal la ministrul economiei, Adriean Videanu, pentru a afla consumul de energie.

„In ceea ce ma priveste, crede-ti-ma ca m-am fript tare cu analizele economistilor. Asa ca eu saptamanal sun la Videanu sa vad consumul de energie. Nu mai vreau analize economice si imi dau seama ca si trimestrul trei va fi un trimestru, poate, cu semne de reducere a cresterii negative, dar in niciun caz o trecere pe plus. Probabil in trimestrul patru sa avem un semnal al unei perioade de reducere a cresterii negative si prin 2010 discutam despre trecere pe plus, dar nu v-as putea spune, nu am cum sa stiu, nu stiu ei, economistii. A venit FMI in ianuarie si a spus ca vom avea minus patru la suta si dupa trei luni a spus minus opt la suta. Deci, daca cea mai competenta institutie nu poate face o previziune precisa, nu am cum sa spun ca o pot face eu”, a declarat seful statului.” (Basescu: Nu-i mai cred pe analisti)