Predoiu scoate „pericolul social“ din Noul Cod Penal, făcând astfel aproape imposibilă justificarea arestarii preventive

Judecătorii vor putea aresta doar pentru a înlătura “un pericol concret şi actual pentru ordinea publică”

Hărţuirea prin telefon, sms şi e-mail, pedepsită cu închisoarea de la una la trei luni

Viitorul Cod Penal este o veste bună pentru infractori nu doar pentru că dezincriminează unele fapte penale şi pentru că micşorează multe pedepse. Un alt motiv este dat de faptul că se renunţă la reglementarea pericolului social ca “trăsătură generală a infracţiunii”. Ministerul Justiţiei justifică acest lucru prin faptul că pericolul social era o “trăsătură specifică legislaţiilor de inspiraţie sovietică, fără legătură cu tradiţiile dreptului nostru penal”.

După cum se ştie, în momentul de faţă, judecătorii – atunci când dau mandate de arestare – invocă, în principal, pericolul social al faptei sau pericolul concret reprezentat de infractori, dacă ar fi puşi în libertate. De altfel, actualul Cod de procedură penală prezintă astfel una din condiţiile arestării: “există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică”. În viitorul Cod de procedură penală, este menţinută aceeaşi condiţie, dar formulată într-o manieră pentru care nici un procuror nu poate aduce probe: “privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual pentru ordinea publică”. Şi aceasta pentru că, în primul rând, anchetatorul trebuie să prezinte exact acel pericol – care trebuie să fie şi concret şi actual – ca şi cum ar putea anticipa conduita infractorului.

Judecătorii români pun în libertate traficanţi de droguri şi de arme, violatori, interlopi pentru că nu prezintă… pericol social. În aceste condiţii, este lesne de imaginat că – potrivit viitoarei legislaţii penale – cu atât mai puţin magistraţii vor emite mandate de arestare.

Hărţuirea prin telefon, SMS şi e-mail

Articolul 206 era cunoscut de toată lumea ca fiind infracţiunea de calomnie. În viitorul Cod penal, acest număr a fost atribuit infracţiunii de hărţuire, care va fi pedepsită cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă. În formă agravantă, această infracţiune constă în “fapta persoanei care, în mod repetat, urmăreşte victima ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere”. Hărţuirea există însă şi într-o formă mai blândă care se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

Concret, aceasta constă în “efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă sau conţinut alarmează victima”.

Uciderea la cererea victimei

Noul Cod penal reintroduce reglementarea referitoare la uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestate medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat.

Potrivit articolului 188 din noul Cod penal, „uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestate medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani“.

sursa Gândul