Cercetatorii au descoperit diferente cerebrale intre credinciosi si atei

Credinta in Dumnezeu poate ajuta la blocarea anxietatii si la reducerea stresului, ajutand persoanele religioase sa fie mai curajoase atunci cand se confrunta cu necunoscutul si chiar sa comita mai putine erori, releva un studiu al Universitatii din Toronto publicat joi in “Psychological Science” si consultat de “Science Daily”, anunta Ziua. Echipa de cercetatori, condusa de Michael Inzlicht, a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a efectuat testul Stroop – care masoara anumite componente ale atentiei executive, si se refera la posibilitatea de a rezolva anumite “conflicte” intre stimuli simultani – asupra a doua grupuri de participanti: credinciosi si necredinciosi.

In comparatie cu participantii care nu cred in Dumnezeu, la cei credinciosi s-a constatat o activitate mai redusa in cortexul cingulat anterior, o portiune a creierului care ajuta la modificarea comportamentului semnalizand cand sunt necesare controlul si atentia, in general drept rezultat al unui eveniment care produce anxietatea, cum ar fi comiterea unei greseli. Cu cat participantii religiosi erau mai zelosi in credinta lor, cu atat mai redusa era activitatea din aceasta zona a creierului lor. “Am descoperit ca oamenii religiosi sau cei care cred pur si simplu in existenta lui Dumnezeu dau dovada de o activitate cerebrala mult mai redusa in relatiile cu propriile lor erori. Ei sunt mult mai putin anxiosi si se simt mai putin stresati atunci cand au comis o greseala”, a declarat Michael Inzlicht. Ce este insa poate si mai interesant este ca efectul calmant pe care il are credinta asupra persoanelor religioase le determina pe acestea sa faca mai putine greseli decat persoanele necredincioase. Totusi, atentioneaza cercetatorii, acest fapt poate fi o sabie cu doua taisuri. “Evident, anxietatea poate fi negativa, pentru ca atunci cand este prea intensa, ramai paralizat de frica. Pe de alta parte insa, ea are o functie foarte utila, pentru ca ne atentioneaza atunci cand comitem erori”, a explicat Inzlicht. “Daca nu traiesti anxietatea cand faci o greseala, de ce impuls mai dispui pentru a-ti schimba sau imbunatati comportamentul astfel incat sa nu repeti aceleasi greseli la nesfarsit?”, a intrebat el.

About bătăiosu

Între Dumnezeu si neamul meu.

Posted on 5 martie, 2009, in Stiinta-tehnologie and tagged , , . Bookmark the permalink. Un comentariu.

  1. Sunt credincios 100%, jur cu mana pe inima ca sunt un bun credincios in Bunul Dumnezeu.Pe vremea cand eram in liceu, am avut ocazia sa intalnesc o ateica cu care am discutat ceva mai mult fiind colega de clasa(sustinea ca nu crede in nimic, nici in Dumnezeu, nici in satana) si crede-ma ca uneori mai bine ma intelegeam in diverse discutii cu acea ateica decat cu restul cunostintelor, colegilor si prietenilor din liceu, de ce?Nu stiu si e de mirat avand in vedere ca eu nu sunt ateu.Nu cred ca ar trebui sa-i desconsideram pe atei, au si ei dreptul la viata ca oricare altul, iar atunci cand intalnim un ateu/ateica, nu cred ca este cazul sa-i asociem cu satanicii odata ce au un comportament decent si deloc degradant si nu e de mirare atunci cand intalnesti un credincios c-o inima mai rea decat a unui ateu.Am incercat sa conving cativa atei ca Dumnezeu exista, dar nu au vrut sa ma asculte, tot mi-au spus ca ei nu cred pana nu vad, dar in fine, e bine sa te intelegi cu orice gen de om si nu cred ca trebuie sa-i privim cu ochi rai sau sa avem ura asupra lor :).

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s