Benjamin Netanyahu: Iranul este cea mai mare ameninţare din existenţa noastră

Coaliţia de dreapta care va guverna Israelul nu va primi sprijinul celui mai puternic partid, Kadima, pentru că nu acceptă soluţia creării unui stat palestinian.

Liderul dreptei israeliene, Benjamin Netanyahu, a fost desemnat de preşedintele Shimon Peres pentru a forma noul guvern de la Ierusalim. Imediat după anunţul preşedintelui, premierul desemnt a evidenţiat priorităţile viitorului executiv. “Iranul încerca să obţină arme nucleare şi este cea mai mare ameninţare din existenţa noastră, începând cu obţinerea independenţei”, a spus Netanyahu, citat de Cotidianul. “Forţele Iranului ne ameninţă şi de la nord”, a mai adăugat el, făcând aluzie la Siria şi Liban, state suspectate că ar sprijini mişcările Hamas şi Hezbollah. Netanyahu, şeful partidului Likud, va avea la dispoziţie 28 de zile pentru a forma guvernul, cu posibilitatea de a mai primi un răgaz de încă 14 zile.

Noul guvern Netanyahu va fi alcătuit, cel mai probabil, din partide de dreapta şi extremă-dreapta, care se opun soluţiei creării unui stat palestinian şi reluării negocierilor cu Siria. Guvernul, care va avea o majoritate foarte redusă în Knesset, va trebui să coopereze cu Egiptul pentru a securiza graniţa Fâşiei Gaza, să negocieze cu gruparea palestiniană moderată Fatah, pentru reducerea influenţei Hamas, precum şi să gestioneze dificilul dosar nuclear iranian.

Liderul partidului Kadima, Tzipi Livni, actualul ministru de Externe, a refuzat oferta de participa la guvernare. “Va fi o coaliţie care va dăuna ţării. Nu va fi stabilă şi eu nu voi fi acolo ca să-l salvez pe Bibi (Netanyahu) de greşelile sale şi ale partenerilor săi”, a spus Livni pentru cotidianul “Haaretz”. Ea a răspuns şi oferta potrivit căreia Kadima urma să primească drept de veto în cadrul noului cabinet. Surse apropiate lui Netanyahu au precizat că, în cazul în care se va alătura coaliţiei Kadima va primi un post de vicepremier şi importantele portofolii ale Finanţelor şi Externelor. Liderii Kadima au respins însă aceste propuneri, precizând că resping politica Likud de a nu permite crearea unui stat palestinian. O poziţie similară a adoptat şi preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas. “Nu vom negocia cu guvernul israelian decât dacă acceptă o soluţie bazată pe două state, dacă opreşte colonizarea şi respectă acordurile”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al lui Abbas.

Benjamin Netanyahu este unul dintre cei mai duri politicieni israelieni la adresa palestinienilor. Cu toate acestea, în 1996, când era premier, a ordonat retragerea armatei israeliene din Hebron, în Cisiordania, aşa cum prevedea un acord preliminar de pace. Netanyahu a studiat în SUA, unde tatăl său a fost cercetător universitar. A participat la războiul din 1973 şi şi-a încheiat serviciul militar cu gradul de căpitan. Netanyahu a intrat în politică în 1976, după ce fratele său a fost ucis într-o operaţiune de salvare a unor ostatici evrei. A devenit, pe rând, ambasador la ONU, parlamentar şi ministru de Externe. În 1996 a fost desemnat premier.

Preşedintele Shimon Peres a anunţat nominalizarea lui Netanyahu după întâlniri cu liderii partidelor care au obţinut cele mai bune rezultate în urma alegerilor legislative. Arbitrul formării guvernului a fost Avigdor Lieberman, liderul partidului de extremă-dreapta Israel Beitenu, care a obţinut 15 mandate în Knesset. El l-a susţinut pe Netanyahu, însă cu condiţia participării la guvernare şi a partidului Kadima, câştigătorul alegerilor, cu 28 de mandate. Partidul Likud s-a clasat al doilea, cu 27 de mandate.