“Deschiderea cartii” – de la taina la sarlatanie

Intr-o tara plina de biserici crestine pare paradoxala inflorirea ocultismului care imbraca diferite forme. Fenomenul este  promovat de mass-media fara nici un fel de remuscari, pentru ca, evident, este aducator  de profit. Emisiuni televizate, anunturi in mai toate ziarele cu clarvazatoare faimoase, venite din strainatate, capabile sa rezolve orice probleme, farmece, legari de cununii, boli etc. bloguri si site-uri specializate ofera, contra-cost, ratacitilor de sine si de Dumnezeu panaceul rezolvarii tuturor dorintelor. Dar nu despre aceasta problema incercam sa discutam acum, ci despre una mai grava care, din pacate, se practica, in mod condamnabil, prin multe biserici de la noi: “deschiderea cartii”.

Presa a relatat nu de putine ori despre aceste practici si despre preotii care le savarsesc, multi dintre ei caterisiti la aceasta data sau aflati inca sub greu canon. Tocmai de aceea ne-am propus sa prezentam ce este de fapt aceasta “deschidere a cartii”, avand drept ghid explicatiile pr.prof.dr. Nicolae Necula, prezentate de site-ul Crestinortodox.ro.

O practica liturgica legata de Sfântul Maslu

“Deschiderea cartii” este o practica legata de savarsirea Sfantului Maslu. Asa cum spune pr.prof. Necula, “in randuiala acestei Taine, dupa ultima rugaciune si ungere, se prescrie ca preotul care conduce soborul sa ia Sfanta Evanghelie, sa o dea bolnavului sa o sarute si sa o deschida.
Preotii slujitori o tin deschisa deasupra capului celui bolnav, iar protosul (primul intre preotii soborului) rosteste rugaciunea a opta, dupa care se face miruirea, adica ungerea cu ulei sfant.”

O inovatie liturgica foarte pagubitoare

In multe locuri insa, aceasta practica reglementata canonic a cunoscut ceea ce pr.prof. Necula numeste” o inovatie liturgica foarte pagubitoare”. De ea profita unii slujitori ai altarelor si-i dau o cu totul alta semnificatie, care nu are nimic comun cu ritualul Sfantului Maslu. Astfel, Sfanta Evanghelie este deschisa cu totul intamplator, iar functie de culoarea vignetelor, preotul interpreteaza textul ”facand preziceri sau dand pronosticuri pe care credinciosii mai creduli le iau drept adevarate”.

Este momentul in care se speculeaza si se interpreteaza “viitorul”: daca deschiderea a “cazut” pe rosu e semn bun, daca a “cazut” pe negru e semn rau. Asa ajunge bietul credincios sa afle daca se face bine de o boala, daca va reusi in casnicie, daca va strange bani la nunta, daca va lua examenul, daca mai are mult de trait sau nu etc. Practica este de fapt un mare pacat, o prezicere, “ceea ce biserica nu admite… Nimeni nu are dreptul si puterea de a se erija in ghicitor, prooroc sau prevestitor al lucrurilor viitoare”, spune parintele profesor.

Clarvazatoarele “deschid” si ele cartea

Lucrurile devin de-a dreptul grave si periculoase atunci cand nu se mai tine cont nici de Maslu, nici cine “deschide” sau cine “citeste”, cartea, “deschiderile” fiind solicitate si in alte ocazii. Mai mult, “se deschid” si alte carti, cum sunt colectiile de canoane si legi bisericesti sau pravile, nu numai de preoti, ci si de vrajitoarele si clarvazatoarele cu “stadii” absolvite in  “Ierusalim, Egipt sau India”, gata oricand sa dea, pe sume grele, raspunsuri, solutii, idei naivilor solicitanti. Asemenea practici compromit credinta crestina, identificandu-se cu superstitia, sarlatania sau vrajitoria, aspru condamnate de Biserica. “Credinta crestina este o credinta luminata de adevar. Invatatura de credinta si riturile liturgice trebuie explicate in sensul lor adevarat. Deci, avand natura superstitioasa si fiind condamnata de Biserica, “deschiderea cartii” trebuie inlaturata ca necompatibila si nedemna cu scopul major al Tainei Sfantului Maslu si al slujirii preotului”, concluzioneaza pr.prof.dr. Nicolae Necula.

sursa: Gardianul

Nota: Eu sunt unul dintre “naivii” care am studiat si recurs la divinatie. M-am initiat in astrologie, tarot si ghicitul in carti, am studiat magia si ocultismul. Am fost pe la vrajitori si ghicitori, pe la preoti ce deschideau cartea. Eram curios in privinta cunoasterii viitorului deoarece prezentul imi era sumbru si cautam o raza de speranta. Din experienta acumulata cu astfel de practici, va recomand, celor care sunteti tentati, sa lasati la o parte ghicitul si vrajitoria, caci mai mult va veti pagubii sufleteste si material decat veti avea vreun folos. Daca vi s-au legat cununiile, vi s-au facut vraji de paguba sau despartire, vi s-a trimis argintul viu, mergeti la Sfanta Biserica, spovediti-va, impartasati-va, participati la Sf. Maslu, rugati-va, postiti, faceti sfestanie in casa, inchinati-va la Sf. icoane facatoare de minuni, cereti unui preot incercat sa va citeasca rugaciuni de dezlegare si Molitvele Sfantului Vasile cel Mare, si cu ajutorul lui Dumnezeu veti scapa de vraji si blesteme. Tin minte cand in urma cu vreo 10 ani, dupa ce am fost la o vrajitoare, in camera la mine, pe tavan, au aparut ca din senim viermi mari, de care am scapat doar dupa ce am citit Acatistul Acoperamantul Maicii Domnului. Nu e de gluma cu magia! Vrajitoarele si cei care recurg la ajutorul lor mor greu, in chinuri, iar pe lumea cealalta vor avea parte de cel la care s-au inchinat, adica de dracul, pe care nu va doresc sa-l vedeti!

Salutara decizia CNA de a interzice emisiunile de ghicit, fie ca e vorba de astrologie, numerologie sau orice forma de divinatie.

Doamne ajuta!