Criza sau sah-mat pe tabla de sah a securitatii globale?
de Cristian UNTEANU
“Cuba a fost doar un proiect pur politic. Venezuela este o tara bogata si solvabila. Pentru noi este foarte interesant sa ne implantam acolo”, argumenta Ruslan Pouhov, directorul Centrului de analize strategice de la Moscova, sustinand astfel noua filozofie geo-strategica a Moscovei. Bazata pe doua elemente care, separat sau combinate, pot destabiliza actualul echilibrul securitar mondial. Dupa foarte mult timp, Moscova anunta reintrarea sa in forta in spatiul atlantic si isi incepe pozitionarea de elemente strategice intr-o tara din America de Sud, membra extrem de influenta in OPEC si lider al unei regrupari politice anti-americane in intreaga regiune, ultima tara aderenta fiind Nicaragua, fostul statelit neconditionat al SUA.
Care sunt noile date ale jocului? Semnarea intre Gazprom si PDVSA, compania petroliera nationala venezueleana, a unui acord extrem de important: Gazprom primeste 15% din faza a treia a proiectului Delta Caraibe Oriental, cu o capacitate de productie de 4,7 miliarde tone de gaz lichefiat anual. Compania rusa mai obtine si dreptul de acces la rezervele de la Blanquilla si Tortuga situate in Marea Caraibelor. Simpla cooperare economica? In preziua vizitei lui Chavez, un comunicat de presa al Kremlinului a amintit ca Moscova si Caracas “intreprind eforturi pentru a gasi o contrapondere solida influentei americane”.
Drept care, de mai mult timp, exista niste foarte interesante acorduri de cooperare militara. In perioada 2005-2007, intre cele doua tari s-au semnat deja 12 contracte de armament in valoare de peste 4,4 mld de dolari, iar acum Rusia a acordat Venezuelei un credit rusesc de un miliard de dolari. Armatei venezuelene i-au fost deja livrate 100.000 de Kalsnikovuri de ultima generatie (AK-103) care combina inovatiile tehnice prezente in cele doua modele precedente (AK-74 si AK-74M), fiind dotate cu aparat de iluminare, vizare laser, luneta telescopica, sistem de viziune nocturna si putand suporta si un lansator de grenade tip GP-30. De notat ca AK-103 a fost, pana foarte de curand, in dotarea exclusiva a fortelor speciale rusesti, Spetnaz. In plus, cu sprijin tehnologic rusesc, Venezuela construieste acum doua uzine de asamblare sub licenta a pustilor de asalt rusesti si a munitiilor aferente, devenind un viitor producator important regional de armament. In acest moment, se finalizeaza si contractul de livrare catre Venezuela a 24 de avioane de vanatoare SU-30MK2 si 50 de elicoptere de lupta tip Mi-17V, Mi-35M, Mi-26T, precum si 20 de sisteme de rachete DCA TOR-M1 si TOR-M2E si trei submarine “furtive” diesel tip Varchavianka. Andrei Nesterenko, purtatorul de cuvant al Ministerului rus de externe, a anuntat si ca Moscova “prevede stationarea temporara de avioane de lupta anti-submarina pe unul din aerodromurile din Venezuela”.
In fine, pentru prima oara de la criza rachetelor din Cuba, un grup naval rusesc de mare amploare (format din crucisatorul greu cu propulsie nucleara “Petru cel Mare”, nava purtatoare de rachete de croaziera nucleare, o fregata pentru lupta submarina si alte nave de sustinere) se afla in Caraibe pentru manevre navale.
Sigur, asta nu inseamna inceputul unei crize militare grave. Numai ca evenimentele se petrec pe un fond de volatilitate extrem de accentuata a pietelor financiare, de falimente in serie ale unora dintre cele mai prestigioase organisme bancare din SUA, generand o mare neliniste si poate falimente rasunatoare si pe pietele europene. Asta s-a mai petrecut odata, iar elementele constitutive ale Marii Depresiuni sunt acum, toate, vizibile cu ochiul liber. Context in care reactiile pot fi – iata ca si sunt – extrem de nervoase si imprevizibile. Iar in momentul in care argumentele jocului politic sunt dublate de amenintari si repozitionari brutale de forte, tabla de sah se rastoarna si piesele incep sa se comporte aleatoriu, intr-o lipsa de sistem care poate sa le permita orice tip de actiune. Si, dintre toatele variantele posibile, cea mai tragica este cea a jocului.
sursa: Ziua
