Universitatile romanesti ofera cursuri inutile, metode de predare invechite si multa teorie

Despre declinul din sistemul invatamantului romanesc stie toata lumea, insa nu multi sunt constienti de faptul ca principalele victime ale acestui sistem sunt elevii si studentii. Acestia din urma mai ales, odata ce-au intrat la o facultate, spera ca se vor specializa in domeniul de care sunt interesati. Sunt surprinsi neplacut sa afle, insa, ca au de invatat materii fara nici o legatura cu ceea ce vor sa faca, de fapt, in viitoarea meserie. Pe langa inutilitatea materiilor de umplutura, studentii se confrunta si cu problema cursurilor pur teoretice, care nu ii ajuta cu nimic in dezvoltarea unei cariere dupa absolvirea facultatii.

Cursurile inutile si metodele de predare invechite si excesiv de teoretice despart universitatile romanesti de sistemele de invatamant eficiente din tarile dezvoltate. “Ceea ce inteleg prea multi dintre profesorii universitari prin pedagogie este un discurs lung si teoretic, din care studentii nu retin nimic. De altfel, se stie ca performantele noastre sunt modeste. Motivul pentru care se intampla asta este faptul ca universitatile din Romania nu inteleg sa produca specialisti, ci ‘oameni de stiinta’ si ‘academicieni’. Doar ca studentii nu dau la facultate ca sa se faca ‘academicieni’”, a precizat seful Departamenului de integrare europeana din cadrul Centrulului Educatia 2000, citat de NewsIn. Cu doar cateva zile inainte de inceperea anului universitar 2008-2009, specialistii in educatie si studentii reclama inutilitatea multor cursuri si ineficacitatea acestora, in comparatie cu sistemul de invatamant universitar european. Una dintre problemele studentilor este aceea ca sunt obligati sa invete materii inutile, cum ar fi filosofie pentru studentii politehnisti sau slava veche pentru studentii la Litere. Astfel de materii sunt impuse, spun specialistii in educatie, pe motiv ca universitatea vrea sa educe oameni cu pregatire universala. “Care este legatura dintre automatica si doctrinele politice? Inteleg de ce se predau materii diverse in gimnaziu si in liceu, dar in facultate vreau sa ma specializez in ce ma intereseaza. Si daca este pasiunea cuiva sa faca, pe langa calculatoare, doctrine politice, poate pe mine ma intereseaza viata subacvatica”, afirma un student la Facultatea de Automatica. In afara de problema materiilor inutile, studentii se plang de profesorii care predau prost cursuri ce ar putea fi interesante. Un exemplu ar putea fi cursul de Multimedia de la Facultatea de Jurnalism si stiintele Comunicarii (FJSC), pe care il dau ca exemplu mai multi studenti ai acestei facultati. “Iata o definitie pe care noi trebuie sa o stim pentru examen: ‘multimedia reprezinta o combinatie de medii digitale precum si componente de interactiune cu utilizatorul intre care exista diferite tipuri de relatii de sincornizare in timp si spatiu’”, exemplifica, pe blogul sau, un student la FJSC. De asemenea, studentii la Jurnalism dau si numeroase exemple de la cursuri unde informatiile predate nu au nici o legatura cu practica, fiind excesiv teoretice si greu de asimilat. Specialistii in pedagogie recunosc ca acest mod de predare, care ar reprezenta, cel mult, o introducere in curs, nu ii ajuta pe studenti sa retina informatia.

Resursele materiale ale facultatilor nu permit dsesfasurarea cursurilor practice

“Este o problema veche aceea ca unii dintre profesori nu stiu sa predea altfel decat teoretic, iar definitiile abstracte pe care le dau ei sunt, in cel mai bun caz, insuficiente. Pana la urma, studentii vor sa se specializeze pentru ca, la sfarsitul studiilor, sa intre cu succes pe piata muncii, iar cu informatiile de la aceste cursuri teoretice nu vor fi niciodata bine pregatiti sa-si atinga scopul”, a precizat Mihaela Ionescu, specialist in pedagogie la Institutul de stiinte ale Educatiei (ISE) continuand ca, daca la cursuri e acceptabil sa se predea multa teorie, este absurd ca informatia de la curs sa fie reluata la seminar. “Macar la seminarii ar trebui sa se simuleze practica”, a punctat specialistul ISE. Studentii spun, insa, ca resursele materiale ale facultatilor nu le permit seminaristilor sa desfasoare cursuri practice. “Intr-adevar, la seminarul cursului de Multimedia, profesorul ne-a promis ca ne va invata despre editoarele de imagine si ca ne va ajuta sa intelegem practic ce inseamna definitiile absurde de la curs. Dar, atentie, in ce conditii: seminarul este de doua ore, o data la doua saptamani, iar cum noi suntem 33 la 12 calculatoare, profesorul ne-a propus sa ne impartim in doua grupe si sa venim cate o ora la doua saptamani. Din calculele mele vom avea o ora la imagine, o ora la text si o ora la document multimedia”, a calculat studentul FJSC. Cel mai grav efect al cursurilor excesiv de teoretice este calitatea slaba a viitorilor profesori. “Daca absolventii care se angajeaza in alte domenii decat cele pedagogice se vor lovi de situatii practice, viitorii profesori ies din facultate cu niste cunostinte subrede, nu au nici cea mai vaga idee despre ce se intampla intr-o scoala adevarata si se vor purta ca atare”, a explicat specialistul Centrului Educatia 2000. “Cum universitatile au autonomie, solutia schimbarii metodelor prafuite de predare si a inlocuirii cursurilor inutile este ca angajatorul, respectiv Ministerul Educatiei, sa impuna profesorilor niste standarde pedagogice”, propune Eugen Palade. In prezent, nici o universitate din Romania nu se afla in clasamentul Shanghai si in celelalte sisteme de ierarhizare internationala a institutiilor de invatamant superior. Clasamentul Shangai al institutiilor de invatamant superior din intreaga lume are 500 de locuri si este alcatuit in functie de performantele universitatilor. In acest clasament se gasesc si cinci universitati din Europa de Est: trei din Polonia (Universitatea Jagiellona, Universitatea din Varsovia si Universitatea din Wroclaw) si doua din Ungaria (Universitatea din Szeged si Universitatea Eotvos Lorand).

sursa: Ziua