S-a refăcut Coaliţia anti-Băsescu

Senatorii jurişti i-au luat preşedintelui Traian Băsescu atribuţia constituţională de numire a procurorilor- şefi. Astfel, potrivit unui amendament, la statutul magistraţilor numirea procurorilor-şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului ICCJ nu se va mai face de către preşedintele României, ci de către plenul CSM. Amendamentul trebuie aprobat şi de plenul Senatului, dar, dată fiind Coaliţia PNL-PSD-PRM-PC, adică formaţiunile care au format Coaliţia 322, cea care l-a suspendat pe preşedinte, cel mai probabil nu vor exista probleme. Măsura a fost aspru criticată de Comisia Europeană şi este posibil să ne aducă activarea clauzei de salvgarare.

Dacă plenul Senatului, care este Cameră decizională, va fi de acord cu acest amendament, procurorul general al României, procurorul-şef al DNA şi procurorul-şef al DIICOT vor fi numiţi la propunerea ministrului Justiţiei de către plenul CSM, cu avizul Secţiei de procurori a CSM. Persoanele propuse trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii: să aibă vechime de minimum zece ani în funcţia de procuror sau judecător şi să aibă grad profesional corespunzător funcţiei de procuror de pe lângă Curţile de Apel sau ICCJ.

Predoiu s-a răzgândit

Dimineaţă, la şedinţa Comisiei juridice, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că i se pare normal ca ministrul Justiţiei să facă propunerile de şefi ai DNA, DIICOT şi PICCJ, pentru că Ministerul Public funcţionează sub autoritatea Ministerului Justiţiei. „Această variantă schimbă situaţia existentă. Pur şi simplu este vorba de o soluţie tehnică, atâta vreme cât însă ministrul Justiţiei face propunerile mi se pare normal ca să spunem că varianta păstrează cel puţin în parte procedura. Şi normal ca ministrul Justiţiei să facă aceste propuneri pentru că are responsabilitatea funcţionării Ministerului Public”, a declarat Cătălin Predoiu. Câteva ore mai târziu, la şedinţa CSM, ministrul s-a răzgândit şi a afirmat că nu este bine să se schimbe acum procedurile de numire a procurorilor. „Nu cred că este oportun la acest moment să modificăm aceste reglementări care vizează activitatea procurorilor”, a afirmat el. Predoiu a declarat că ministrul Justiţiei trebuie să aibă un rol mai important în ceea ce priveşte numirea procurorilor. Declaraţiile au fost făcute la CSM, unde se discută propunerea ca Monica Şerbănescu să preia şefia DNA.

Băsescu: Respect Constituţia

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, referindu-se la acest proiect, că nu poate spune mai mult decât ceea ce spune Constituţia României.

Schimbarea procedurii de numire a procurorilor încalcă cerinţele UE

România s-a angajat în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare al Comisiei Europene să nu modifice procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi DNA şi DIICOT, autorităţile române fiind „perfect conştiente” de această cerinţă, a declarat Mark Gray, purtător de cuvânt al CE. „Poziţia noastră a fost consecventă pe parcursul întregului proces, anume că menţinerea actualei proceduri de numire şi revocare a procurorului general, a procurorilor- şefi DNA şi DIICOT se regăseşte în obiectivul de referinţă (benchmark) nr. 3, care a fost explicat în totalitate şi în numeroase ocazii autorităţilor române, regăsindu-se şi în toate rapoartele noastre”, a spus Mark Gray, referitor la proiectul de modificare legislativă adoptat de Comisia juridică a Senatului României, prin care procedura de numire şi revocare a procurorilor ar urma să fie schimbată.

CE, cu ochii pe România

Întrebat dacă încălcarea acestui obiectiv de referinţă va duce la activarea clauzei de salvgardare, Gray a spus că „autorităţile române sunt perfect conştiente de acest benchmark şi de ce le-am cerut să facă. Suntem vigilenţi, mai ales că în luna august au fost luate mai multe decizii, unele dintre ele interimare, şi vom urmări atent cum se vor finaliza acestea”, a adăugat Gray, făcând referire la propunerea ministrului Justiţiei de a-l înlocui pe procurorul- şef DNA Daniel Morar cu fostul său consilier Monica Şerbănescu.

Monica Şerbănescu a fost respinsă de CSM – Ministrul Justiţiei pierde prima bătălie cu sistemul

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, cu patru voturi „împotrivă” şi trei „pentru”, numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a Monicăi Şerbănescu. Decizia CSM îi oferă preşedintelui Traian Băsescu motivaţia legală pentru a respinge numirea Monicăi Şerbănescu în fruntea DNA. În pledoaria Monicăi Şerbănescu au fost utilizate frecvent cuvintele „independenţa procurorilor”, „eficienţă”, „credibilitate”. La majoritatea întrebărilor puse de membrii CSM, Monica Şerbănescu nu a dat răspunsuri concrete privind măsurile pe care le va lua pentru eficientizarea şi credibilizarea DNA pe care ea le-a reclamat. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, apreciază că votul Secţiei pentru procurori a CSM în cazul propunerii de numire a Monicăi Şerbănescu la şefia DNA exprimă o „eroare regretabilă”.

Contre dure între Kovesi şi Şerbănescu

Procurorul general Codruţa Kovesi a fost singurul membru al CSM care a pus întrebări ce vădit au deranjat- o pe Monica Şerbănescu. Întrebată când a făcut ultimul rechizitoriu, având în vedere că din 1994 a lucrat numai la Direcţii Judiciare, Şerbănescu a invocat rechizitoriile realizate cu viitorii magistraţi la Institutul Naţional al Magistraturii, în timpul cursurilor de pregătire. Chestionată în legătură cu „un dosar adevărat”, Şerbănescu a spus că în cei 18 ani de carieră a făcut numeroase rechizitorii, afirmând totodată că, în calitate de procuror de instanţă, i-a fost sporită abilitatea de a identifica greşelile procurorilor din rechizitorii.

Anul trecut aveaţi sănătatea precară

O altă întrebare care a tensionat atmosfera din cadrul şedinţei Secţiei de procurori a CSM a fost în legătură cu condiţiile necesare de a fi procuror la DNA, respectiv cea de rezistenţă la stres. „În luna mai 2007, aţi transmis un memoriu procurorului general prin care, deşi intraţi în şedinţa de judecată de două ori pe lună, aţi solicitat să se revină asupra deciziei prin care aţi fost mutată la Biroul reprezentare pe motiv că sănătatea vă este precară şi nu vă permite să susţineţi acest efort. Actele medicale atestau că trebuie să evitaţi efortul fizic şi emoţional”, a spus Kovesi, întrebând-o pe Şerbănescu cum va putea, în aceste condiţii, să conducă DNA.

Şerbănescu: Mai luam Distonocalm

Vizibil iritată, Şerbănescu a spus că nu a avut nicio zi concediu medical şi oricărui procuror cu volum mare de muncă i se poate întâmpla să ia un Distonocalm. Pe de altă parte, Şerbănescu a spus că, începând din 2003, a avut anumite probleme cardiace.

sursa: Interesul Public