Vineri a avut loc ultima zi a pledoariilor Romaniei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ). Ziua a fost marcata de patru pledoarii tehnice prin care Romania demonstreaza ca activitatile Ucrainei in zona disputata nu au nici o relevanta pentru delimitarea platoului continental si prezinta Curtii propria solutie, ce nu duce la rezultate inechitabile pentru nici una dintre tari, conform Hotnews.
Daniel Muller a facut, in primul discurs al zilei, ce a inceput la ora 11:00, o analiza a jurisprudentei instantelor internationale care demonstreaza ca activitatile intreprinse de un stat in zona in disputa nu au nici o relevanta in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive. Acesta se referea la activitati precum concesionarea unor perimetre pentru explorarea sau exploatarea hidrocarburilor sau patrularea zonei in disputa, circumstante invocate de Ucraina.
Discursul lui Muller a fost completat de cel al co-agentului Romaniei, Cosmin Dinescu. Acesta a aratat, concret, ca activitatile intreprinse de Ucraina in zona in disputa, legate de explorarea hidrocarburilor si de supravegherea activitatilor de pescuit sunt sporadice, au survenit practic in totalitate dupa inceperea disputei cu Romania – deci, conform jurisprudentei Curtii, nu pot fi luate in considerare – si nu sustin in nici un fel linia de delimitare avansata de Ucraina.
In a doua parte a sedintei, profesorii James Crawford si Vaughan Lowe realizeaza unul dintre cele mai importante puncte ale procesului impotriva Ucrainei. Crawford prezinta linia de delimitare avansata de Romania. Constructia, argumentata juridic, a liniei de delimitare propuse de Romania reprezinta, in esenta, o linie echidistanta intre tarmurile continentale ale celor doua tari, ajustata in sectorul de nord pentru a se tine cont de “cordonul” de 12 mile marine reprezentand zona de mare teritoriala a Insulei Serpilor.
Cosmin Dinescu si-a structurat discursul in patru parti. Im prima parte a discursului, acesta s-a legat de data critica a cristalizarii disputei romano-ucrainene privind delimitarea. Reprezentantul Romaniei si-a propus sa demonstreze ca disputa privind platoul continental este una veche, in ciuda faptului ca ucrainenii pretind ca stiau de existenta acestui diferend, ca mostenitori ai URSS. Concluzia a fost ca data critica a cristalizarii diferendului privind delimitarea maritima in Marea Neagra dateaza dinaintea proclamarii independentei Ucrainei (1991), fiind confirmata in relatiile dintre Romania si Ucraina cel mai tarziu in 1995.
In al doilea punct al discursului, Dinescu a vrut sa demonstreze ca, exploatarea resurselor, de catre Ucraina, din zona disputata (activitate permisa de Acordul Conex), reprezinta o incalcare a dreptului international si nicidecum suveranitatea Uceainei asupra zonei respective.
In partea a treia a discursului, Dinescu a combatut in continuare afirmatiile Ucrainei, conform carora concesiunile acordate de autoritatile de la Kiev unor firme private pentru explorarea resurselor minerale in zona aflata in delimitare ar trebui sa fie o circumstanta in favoarea dobandirii zonei respective. Spre deosebire de actiunile ucrainene, activitatile de explorare intreprinse de Romania in aria in delimitare au avut un grad de regularitate si constanta remarcabil, acoperind o perioada indelungata si corespunzand, aproape in totalitate, cu suprafata de spatii maritime pretinsa de Romania.
In final, Cosmin Dinescu a concluzionat, in ceea ce priveste activitatile “statale” invocate de Ucraina (concesiunile de hidrocarburi, patrulele navale), ca ele nu pot constitui circumstante relevante care sa actioneze in favoarea uneia sau alteia din cele doua parti, deci nici in favoarea Ucrainei, a carei argumentatie este irelevanta.
Asadar, expertii desemnati de statul roman sa reprezinte interesele tarii noastre au incercat, in cele patru zile de pledoarii, sa convinga magistratii de justetea demersului tarii noastre. In cazul unui castig de cauza la Haga, Romania va putea exploata economic petrol si gaze care ne-ar asigura independenta energetica aproape doua decenii. In prima zi a procesului, reprezentantii Romaniei au prezentat in fata Curtii de la Haga premisele pentru care Romania a deschis procesul. Scopul este trasarea unei linii de delimitare care sa stabileasca suprafata de platou continental si zona economica exclusiva ale Romaniei si ale Ucrainei, in Marea Neagra. Miercuri, in cea de-a doua zi, a fost prezentata pozitia Romaniei in cazul Insulei Serpilor. Agentul Romaniei la Curtea Internationala de Justitie, Bogdan Aurescu, a prezentat circumstantele istorice in care Insula Serpilor a intrat in posesia Uniunii Sovietice, fiind apoi mostenita de Ucraina. Ucraina a pretins ca Insula Serpilor are dreptul la spatiu maritim, fiind locuita. Romania a venit cu argumente contrare. Faptul ca au fost intreprinse demersuri pentru “a crea” si “a asigura” conditii de locuire pe Insula Serpilor, demonstreaza ca Ucraina este constienta de faptul ca formatiunea nu este decat o stanca minuscula, a aratat in cea de-a treia zi a audierilor la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), Bogdan Aurescu. Ucraina nu a contestat in nici un fel declaratia facuta de Romania la ratificarea Conventiei privind Dreptul Marii.
Incepand cu 19 septembrie Curtea va delibera timp de trei pana la sase luni. In consecinta, cel tarziu in aprilie 2009, la patru ani si jumatate de la inceperea procesului, Romania va sti care este deznodamantul acestui caz ale carui castiguri se cuantifica in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si o suta de milioane de tone de petrol, resurse ce ar asigura independenta energetica a Romaniei pentru 18 ani
sursa: Ziua
Pe aceeasi tema: Ucraina contesta Curtea de la Haga , La ce ne putem astepta de la Curtea de la Haga. Un exemplu: «Razboiul Dunarii» dintre Slovacia si Ungaria , Romania combate pozitia Ucrainei cu armele Kievului , “Petrolul din Marea Neagra, miza reala a Insulei Serpilor” , Insula Şerpilor: Ucraina cere mai mult decât URSS!
Filed under: Anti-românism, justitie
