Filiera “Aurul dacic”

Localizarea si insusirea de bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural national prin efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice din Muntii Orastiei s-au dovedit a fi una dintre cele mai profitabile activitati din ultimii ani pentru lumea interlopa a judetului Hunedoara.

Valorificarea acestor bunuri s-a realizat prin contactarea unor filiere internationale specializate in activitati de trafic de bunuri de patrimoniu.

Anchetatorii au reusit sa trimita recent in judecata un al doilea lot de jefuitori, dupa gruparea constituita in jurul lui Iulian Ceia.

Dupa descoperirea, in anul 1996, a unui tezaur de monede Koson in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, mai multi lideri ai lumii interlope din municipiul Deva au inceput sa exploateze noua oportunitate de imbogatire rapida. Acestia s-au reprofilat, prin constituirea unor echipe de braconaj arheologic avand ca obiectiv principal efectuarea de detectii si sapaturi ilegale in siturile cetatilor dacice, aflate in paza si administrarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva. Bunuri in valoare de milioane de euro au ajuns in diferite tari ale lumii, unde au fost vandute de membrii retelelor de trafic. Activitatea infractionala a acestora a intrat repede in atentia autoritatilor. Dupa mai multi ani de cercetari, procurori din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia si politisti din Alba si Hunedoara au reusit sa trimita in judecata doua loturi de traficanti de comori dacice.

Primul grup a ajuns in fata instantei de judecata la sfarsitul anului 2005 si ii cuprinde pe Ceia Iulian, Hidisan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Adrian Marcel, Nistor Florin Ioan, Nedelcu Mugur-Niu, Zerkula Mihai, Magda David si Popa Florin Sorin. Cei care fac parte din al doilea lot, avand legaturi stranse cu primii inculpati, au fost trimisi in judecata, in stare de libertate, in urma cu cateva zile. Radu Horia-Camil (cetatean roman si britanic), Ilic Ljubisa zis “Johnny Americanu” (cetatean sarb), Jurca Daniel Sorin, Corhan Calin, Bodea Ioan, Luncan Viorica, Luncan Ilie, Moc Daniel, Olah Laszlo Ovidiu (cetatean roman si francez) si Popa Remus Marian sunt acuzati de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, efectuare neautorizata de detectii si sapaturi in siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri si santaj.

Liderii retelei
Unul dintre liderii gruparii de traficanti de bunuri de patrimoniu este Radu Horia Camil, cetatean roman si britanic. Initial a fost colectionar amator de monede, iar dupa 1996 a inceput sa practice braconajul arheologic, implicandu-se in activitatea gruparilor de profil din zona Muntilor Orastiei si din alte zone cu situri arheologice din tara. A devenit lider de retea si colector regional de antichitati in Europa Centrala si de Sud-Est, avand numeroase contacte internationale, in traficul cu bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural al Romaniei.

Pentru a da o aparenta forma legala comertului cu bunuri culturale sustrase si scoase ilegal din tara, Radu Horia Camil si-a infiintat doua firme de profil, in tari cu piata de arta dezvoltata: in SUA a infiintat Samus Numismatics LLC, cu sediul social in Tamarac, Florida, iar in Marea Britanie, Ulpia Numismatics Ltd, cu sediul in Londra. Invinuitul se deplasa frecvent in strainatate pentru a-i contacta pe dealerii de antichitati de pe piata neagra internationala, unde valorifica artefactele din stocul impresionant colectat din Muntii Orastiei si depozitat la Cluj-Napoca, pe care le scotea ilegal din tara. In vara anului 2007, dupa ce a fost invinuit in acest dosar, si-a vandut apartamentul din Cluj-Napoca si a fugit din tara, stabilindu-se impreuna cu familia la Londra. Din investigatiile efectuate de autoritatile britanice, invinuitul nu a putut fi gasit, fiind frecvent plecat in SUA, unde isi continua activitatea infractionala. A recunoscut ca a emis facturile pentru vanzarea a doua bratari dacice, insa a sustinut ca practica o activitate comerciala permisa de lege.
Cetateanul sarb Ilic Ljubisa, colectionar regional de antichitati in Europa Centrala si de Sud-Est, este unul din liderii gruparii sarbe de traficanti cunoscuta sub denumirea de “cartelul sarb”, cu centrul la Zürich. In Serbia este cunoscut camatar, avand conexiuni stranse cu gruparile interne si internationale de traficanti cu antichitati.

Fiind audiat prin comisie rogatorie internationala de autoritatile sarbe, a declarat ca nu stie nimic cu privire la vanzarea bratarilor sau a altor artefacte provenind din Romania, ca nu-i cunoaste pe invinuitii si inculpatii din acest dosar si nici pe faptuitorii sarbi implicati in traficul cu bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural al Romaniei. Dupa ce a aflat care este invinuirea, Ilic Ljubisa a comunicat autoritatilor judiciare romane ca este ocupat si calatoreste mult, recomandandu-le contactarea avocatului sau din Zürich. Avocatul a precizat pentru autoritatile romane ca il apara pe invinuit doar in problemele comisiei rogatorii internationale. Cu toate acestea, a trimis un memoriu la dosar in numele clientului sau.

Conexiuni internationale
Jurca (Caciuc) Sorin Daniel este asociat unic al SC Universal Impex SRL Deva si SC J.R. Impex Construct SRL Deva. Este cunoscut ca membru marcant al lumii interlope din Deva si face parte din gruparea lui Nedelcu Mugur-Niu, avand stranse relatii de afaceri ilegale cu Ceia Iulian si alti membri ai gruparii acestuia. A fost surprins in mod repetat in situl arheologic Sarmizegetusa Regia efectuand detectii si sapaturi ilegale si a facilitat vanzarea unei bratari din aur de catre Nedelcu Mugur-Niu lui Ceia Iulian, garantand tranzactia cu autocamioanele firmei sale.

Are antecedente penale pentru doua fapte de ucidere din culpa in cursul unor accidente de circulatie. A fost arestat in Germania pentru “tainuire de bunuri furate, primite de la o banda organizata”. Un alt inculpat este Corhan Calin, asociat unic si administrator al SC Beta Gamma Construct SRL Orastie. Are o pozitie de lider colector cu multiple contacte internationale in ierarhia asociatiei infractionale a braconierilor siturilor arheologice, avand conexiuni cu toate filierele internationale de trafic: sarbo-central-europeana, romano-anglo-americana, romano-franceza si romana. Pentru exploatarea organizata a siturilor arheologice s-a preocupat de dotarea cu echipamente de detectii, cu autoturisme de teren. A cumparat un teren pe care si-a construit o cabana in punctul arheologic Dealul Bodii, de unde se cunoaste ca a fost sustras tezaurul de 3.000 monede Koson, cabana ce reprezinta centrul operational al braconierilor din zona Sarmizegetusa Regia.

“Palmasul” si “Excavatorul”
Bodea Ioan este muncitor forestier la SC Exprod Trans Lemn SRL Gradistea de Munte, proprietatea lui Luncan Ilie. A actionat ca “palmas” in echipa de braconaj a lui Luncan, iar in cursul urmaririi penale a negat savarsirea faptelor. In vara anului 1999, in timp ce efectuau detectii in punctul arheologic Dealul Gradistii – Sub Muchea Cetatii, la o distanta de 40 m de incinta sacra a Cetatii Sarmizegetusa Regia, Bodea Ioan si Luncan Viorica au localizat un tezaur alcatuit din doua bratari dacice, din aur, 200 monede Lysimach, din aur, si 500 tetradrahme din argint.

Tezaurul a fost ascuns la domiciliul familiei Luncan Ilie, iar in perioada urmatoare a fost prezentat mai multor persoane, in scopul valorificarii pe piata neagra a antichitatilor. Luncan Viorica, zisa “Excavatorul”, este angajata la firma sotului ei, infiintata dupa valorificarea perechii de bratari dacice. Este considerata liderul echipei Luncan, cu o vasta activitate de braconaj arheologic. Inculpatul Moc Daniel a fost angajat ca bodyguard la barul Bobo, apartinand SC Arturia SRL Deva, avand ca asociati pe Ceia Mirela si Hodosiu Corneliu (sotia si cumnatul inculpatului Ceia Iulian), iar in prezent este somer. A avut rol de bodyguard si “palmas” in gruparea lui Ceia Iulian, subordonat “locotenentului” Magda David. S-a sustras urmaririi penale prin plecarea in Spania si nu a recunoscut comiterea faptelor de care este acuzat. Olah Laszlo Ovidiu este o persoana fara ocupatie, avand dubla cetatenie, romana si franceza, cu domiciliul in Romania. Este membru al gruparii de braconieri care era condusa de tatal sau vitreg, Dragoiu Dionisie, decedat in anul 2007.

In aceasta calitate a realizat investitii importante pentru echiparea unui autolaborator de braconaj arheologic (jeep, 3 detectoare, statii de emisie-receptie, unelte de sapat, baterii de schimb etc.) si a desfasurat o vasta activitate de braconaj in situl arheologic Sarmizegetusa Regia, unde a fost prins in flagrant impreuna cu Popa Remus Marian. Acesta din urma este angajat ca om de ordine la Clubul “Arta” Brasov. Este membru al aceleiasi grupari, participand la actiunile de braconaj arheologic organizate de Olah Laszlo Ovidiu. Desi amandoi au fost surprinsi in flagrant, nu au recunoscut in timpul cercetarii penale savarsirea faptelor.

Urmarire si santaj
Membrii celor doua grupari nu s-au marginit doar la a trafica bunurile de patrimoniu descoperite in Muntii Orastiei. De-a lungul anilor au reusit sa induca o puternica temere prin actiunile lor de urmarire si santajare, utilizand violente si amenintari cu represalii, exercitate asupra locuitorilor din zona comunei Orastioara de Sus in scopul de a-i deposeda de anumite obiecte de patrimoniu, pe care banuiau ca le detin. De asemenea, in scopul protejarii activitatilor infractionale foloseau nume conspirative – “Pionul” pentru Ceia Iulian, “Unchiul Dan” pentru superiorul ierarhic, “Gyusi” pentru Magda David, “Johnny Americanu” pentru Ilic Ljubisa, “Rudel” pentru Jurca Daniel-Sorin – si racolau detinatori de informatii din cadrul serviciilor de specialitate, organelor judiciare, precum si din media.

Bunuri de milioane de euro, recuperate
In cursul urmaririi penale, anchetatorii au reusit sa recupereze 9 bratari spiralice din aur, in valoare de 3.850.800 euro aflate in custodia Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti. Organele judiciare au recuperat, de asemenea, urmatoarele loturi de artefacte apartinand patrimoniului cultural national, clasa tezaur: un depozit de 105 piese arheologice reprezentand diverse tipuri de arme si unelte dacice din fier, bronz, plumb, in valoare de 30.000 euro; un lot de 4.000 piese arheologice (monede, vase, arme etc.) in valoare de 40.000 euro, predate la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; un depozit de monede din argint, doua vase si o toarta de vas antic, 2 colane dacice torsadate (torques) in valoare de 18.000 euro, 3 fibule, 4 inele, un medalion, 63 monede romane si grecesti, 5 artefacte antice din metal in valoare de 3.071 euro, tezaur de 91 monede antice in valoare de 9.100 euro, tezaur de 1.656 denari republicani romani, tezaur de 287 denari republicani din argint, predate Muzeului National al Unirii Alba Iulia; 558 monede din aur, de tip Koson, si un tezaur de 2.990 denari imperiali romani, evaluat la 33.139 euro, predate Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti. Potrivit anchetatorilor, au mai ramas de recuperat mai multe bratari dacice despre care autoritatile romane au informatii concrete, precum si alte bijuterii. Activitatea procurorilor si politistilor nu se opreste insa aici.

In cazul altor 34 de persoane, cetateni romani (printre care se regasesc si patru ofiteri de politie), sarbi, francezi, turci, olandezi, austrieci, cercetarile au fost disjunse, urmand a face obiectul unui nou dosar penal.