FBI-ul a pus ochii pe şeful Poliţiei Române

Şeful Poliţiei Române se ţine de invenţii. Chestorul Gheorghe Popa, în asociere cu alţi doi poliţişti au descoperit în premieră mondială o metodă de datare a vechimii amprentelor digitale şi de stabilire pe baza lor a grupei sanguine a infractorului. Studiul se desfăşoară începând din 2004 şi a avut drept cobai 800 de elevi ai Şcolii de Poliţie Câmpina, cărora li s-au prelevat amprentele pe lamele de sticlă la intervale de 180 de zile, vreme de doi ani.

După ce în urmă cu o săptămână a făcut publice rezultatele cercetărilor în cadrul Congresului Internaţional de Criminalistică, chestorul Popa a fost abordat de ofiţerii FBI în sediul Interpolului din Lyon care îl vor în SUA, să le împărtăşească invenţia şi criminaliştilor de peste Ocean.

Degetul este o ştampilă

Poliţiştii români au pornit de la constatarea simplă că degetul unui om seamănă cu o ştampilă îmbibată în tuş, care, atunci când atinge o suprafaţă, lasă o urmă bogată în informaţii biodegradabile.

Mărite de 1000 ori la microscop, amprentele proaspete se văd ca o succesiune de munţi de grăsime (crestele papilare), văi (şanţurile papilare) şi cratere vulcanice (mii de pori), care cu fiecare zi care trece se erodează asemeni lanţurilor muntoase reale, până nu mai rămâne nimic.

În funcţie de suport şi de condiţiile de mediu, urma se deteriorează mai rapid sau mai lent: „În mediul interior, amprenta mai mult de 90 de zile nu rezistă, în mediul exterior, în numai 5-10 zile, dacă-i expusă la soare, iar pe bec nu stă mai mult de cinci ore. Amprenta conţine 99,5% apă, care din cauza filamentului fierbinte se evaporă imediat, iar apoi se prăjeşte infima cantitate de grăsimi”.

Criminaliştii români pot detecta prin această metodă o amprentă cu o vechime de trei săptămâni cu o precizie de plus/minus cinci zile.

Infractorilor cu grupa sanguină B li se şterg urmele mai repede

O concluzie surprinzătoare a studiului este că amprentele create de persoanele cu grupele sanguine B şi AB îmbătrânesc mai rapid faţă de cele create de persoanele cu grupele sanguine O şi A.

Explicaţia găsită de Nicolae Preda, şeful serviciului criminalistic al IPJ Giurgiu, e că: „Infractorii cu grupele de sânge O şi A cam sunt secretori şi amprenta lor conţine mai multe grăsimi. Cantitatea de sebum fiind mai mare, îi ia mai mult timp să fie degradată de factorii de mediu”. Chestorul Popa, biochimistul Romică Potorac şi criminalistul şef Nicolae Preda de la Giurgiu au intrat de 3 luni în legătură cu OSIM ca să-şi breveteze invenţia.

sursa: Gandul