In Brasov a fost descoperita o cetate dacica, a doua ca marime dupa Sarmizegetusa
O cetate dacica, a doua ca marime dupa Sarmizegetusa, a fost descoperita de arheologi in zona masivului Bunloc din judetul Brasov, anunta Rador, citand Radio Romania Actualitati. Informatia a fost furnizata postului de radio de doctorul Liviu Pandele, presedintele Fundatiei Dacia, care promis ca, saptamana viitoare, in cadrul Congresului International de Dacologie, “se vor aduce alte dovezi covarsitoare despre continuitatea statului dac, dupa moartea lui Burebista”.
Cetatea de la Bunloc “este cel mai mare sit dacic descoperit la ora actuala dupa Sarmizegetusa Regia, peste 80 de hectare de areal arheologic”, a declarat Liviu Pandele pentrui Radio Romania Actualitati. “In cadrul Congresului International de Dacologie, de saptamana viitoare, se vor aduce alte dovezi covarsitoare despre continuitatea statului dac, dupa moartea lui Burebista in acea perioada neagra de istorie, de o mie de ani, in care unii sau altii spun ca nu a existat nimic in aceste teritorii”, a adaugat el.
Bunlocul a fost descoperit ca zona de interes arheologic, inca din martie 2005, fiind apreciat drept una dintre cele mai puternice si complexe fortificatii ridicate acum 3.500 ani in Europa Epocii Eroice- descrisa de Homer. Cetatea a fost descoperita de mai multi arheleogi amatori, pe un deal din localitatea Bunloc-Sacele, la intrarea in Brasov. La acea vreme, cercetatorul Liviu Pandele anunta deja ca este vorba de ramasitele unei asezari dacice de dimensiuni impresionante, ce dispune de un sanctuar asemanator cu cel de la Sarmizegetusa.
Din primele constatari ale arheologilor a reiesit faptul ca asezarea ar fi putut face parte dintr-un sistem
complex de fortificatii care nu putea sa apartina decat dacilor. Ramasitele asezarii sunt de fapt niste ziduri construite din bolovani de piatra de diferite dimensiuni, fara mortar, iar in partea superioara a dealului se observa o delimitare circulara – inconjurata cu un zid de piatra – in forma unui platou , care a slujit, dupa toate probabilitatile, drept sanctuar dacic. Toate aceste observatii i-au determinat pe arheologii care au descoperit cetatea sa propuna clasificarea dealului Bunloc ca sit arheologic, dar si continuarea investigatiilor la o scara mai larga.
Potrivit declaratiilor facute in urma cu o saptamana de Liviu Pandele, zona Brasovului este de altfel presarata cu astfel de locuri care prezinta un mare interes istoric . “Primul este cetatea Nedeia de la Bunloc, cetate atestata documentar, dar inca nedescoperita. Vorbim de Tampa unde a existat cu mii de ani in urma o citadela, apoi sanctuarele creatiei de la Pietrele lui Solomon, punctul de intalnire al junilor brasoveni si, in final, zona Postavarul-Bucegi unde au fost atestate primele scoli de astronomie-astrologie din lume“, a explicat cercetatorul, la o conferinta de presa organizata la Centrul Cultural Reduta.
sursa: Ziua











Aceste stiri ar trebui mediatizate putin mai mult, pacat ca primim stiri cu subiecte asa de putin interesante, iar subiecte de genul acesta sunt marginalizate.
Balada Lui Zamolxe
P-un picior de plai,
pe-o gură de rai,
strânsu-ne-am în vale,
o mulţime mare.
Rugul am aprins,
focul am încins.
La Zamolxe vrem,
să ne închinăm.
Doamne ne-om ruga,
la puterea ta,
trezire ne dai,
pe-o gură de rai.
Doamne, tu Stăpâne,
cuvinte ne spune,
de înţelepciune.
Focul sa-nteţit,
Zamolxe a privit,
Şi-astfel ne-a grăit:
- Tu poporul Meu,
să ai Dumnezeu,
căci preotul tău,
e un deceneu.
Oriunde umblaţi,
voi să nu uitaţi,
rugul aţâţaţi,
la Domn vă rugaţi.
Că din zori de zi,
Eu cu voi voi fi.
Iar de o fi noapte,
să priviţi departe,
ochiul de Mi-oţi vede,
atuncea veţi crede,
că la voi Mă uit,
vrerea v-o ascult.
Să mai luaţi aminte,
crestele sunt sfinte,
la popor de zei,
Carpaţii-s temei.
’N codru de umblaţi,
aminte să luaţi,
când frunza foşneşte,
Deceneu vorbeşte.
Voi să-l ascultaţi,
şi să vă-nchinaţi,
binecuvântează,
s-aveţi mintea trează.
Sacru vă e plaiu,
sfânt vă este graiu,
inimii de foc,
viaţa-i cu noroc.
Voi oameni frumoşi,
să fiţi drăgăstoşi.
Drepţi vă ridicaţi,
oamenii vi-s fraţi,
ajutor să daţi.
Pe cei oropsiţi,
să nu-i părăsiţi.
Cel ce vă mângâie,
la Mine-o să vie.
Viaţa de v-o daţi,
să vă apăraţi,
asta nu uitaţi:
Veţi fi înviaţi!
Vieţile-n dreptate,
sunt nenumărate.
Cel ce-n Mine crede,
lacrima nu vede,
iau suspinul greu.
De poporul Meu,
voi vorbi mereu,
sus la Dumnezeu.
Când hora-ţi încinge,
la Mine-o ajunge,
cântec bucuros,
din omul frumos.
Atunci şi alţi zei,
vor avea temei,
să se-nveselească,
doina să pornească,
şi să vă iubească.
Şi când vă vorbiţi,
să vă amintiţi,
graiul omenos,
e cel mai frumos.
C-al zeilor grai,
e-n cântul de nai,
p-un picior de plai,
pe-o gură de rai.
Vezi ca Zamolxe e denumirea venita pe filiera greco-latina, in limba autohtonilor, el se numeste altfel!