Piaţa Rasdaq, vestul sălbatic bursier

Mulţi manageri habar n-au că societatea lor este listată

Bărbulescu: Piaţa de capital este o lume străină pentru ei

CNVM retrage în foc continuu “uscăturile” de pe Rasdaq

Multe dintre societăţile listate pe piaţa Rasdaq au intrat la tranzacţionare în cadrul Programului de listare în masă din perioada anilor ‘94-’96, iar în anul 2008 mulţi dintre managerii acestor companii nu ştiu de acest lucru.

Numărul acestor societăţi este într-o continuă scădere de la circa 5.000 în 2006, la 1.084 la ora actuală. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a retras în ultima lună peste 60 de companii în principal din cauza lipsei de transparenţă în contextul listării pe o piaţă reglementată, a unei lichidităţi minime sau pur şi simplu pentru că emitentul nu mai avea cifră de afaceri.

“Acest proces va continua, fiind benefic pentru a curăţa piaţa românească de capital de companiile care nu au lichiditate şi nici transparenţă, iar investitorii vor acces doar la companii care merită să existe pe o piaţă reglementată”, a declarat, pentru Curierul Naţional, Adrian Simionescu, director la Vienna Investment Trust.

“Procesul de retragere de la tranzacţionare a acestor companii va continua, consider că vor mai fi eliminate destul de multe”, este de părere Andrei Ciubotaru, broker la Vanguard.

Nu consideră listarea ca fiind ceva important

Principalele motive pentru care aceste companii sunt eliminate de la tranzacţionare sunt datorate lipsei de interes sau chiar necunoştinţei de cauză a managementului legat de tranzacţionarea societăţilor din partea managerilor.

“Am fost surprins să aflu că în 2008 sunt manageri care nu ştiu că acţiunile companiilor unde lucrează sunt listate pe o piaţă reglementată”, afirmă Adrian Simionescu.

“După 15 ani s-au schimbat proprietari şi manageri şi pentru cele mai multe dintre aceste companii, iar dacă conducerea lor nu cunoaşte acest fapt, este clar că prezenţa lor nu se impune pe piaţa Rasdaq”, consideră Andrei Ciubotaru.

“Este adevărat că pentru foarte multe dintre societăţi, puţin vizibile pe piaţă, procesul de listare nu este privit ca fiind important. Cât timp managementul acestor companii nu ştie că sunt tranzacţionate pe piaţa de capital, nu ar fi pertinent să facă ceva pentru a se păstra pe bursă”, menţionează Adrian Bărbulescu, analist la Prime Transaction.
Deoarece emitenţii de pe Rasdaq, cu rare excepţii, au o lichiditate mică (există numeroase “rasdace” cu doar 2-3 tranzacţii pe zi, sau chiar niciuna) investitorii preferă să se orienteze spre oferta de la BVB, ştiind că pot lichida în orice moment portofoliul. În plus, emitenţii de pe piaţa principală raportează trimestrial rezultatele financiare, au un calendar de prezentare a acestora şi, în general, sunt foarte transparenţi în privinţa activităţii lor.

Rasdaq a pierdut aproape 20% din capitalizare de la începutul anului

Din contră, companiile de pe Rasdaq nu trebuie să-şi prezinte activitatea financiară decât o dată pe an şi există numeroase cazuri în care nu fac nici acest minim exerciţiu de transparenţă. De aceea, către piaţa secundară se îndreaptă doar cei cu un profil ridicat de risc, care, de exemplu, în anul trecut au avut randamente procentuale cu trei sau patru cifre pe unii emitenţi. Au existat, însă, şi numeroase cazuri în care preţul acţiunilor s-a prăbuşit din cauza managementului defectuos sau a unor manevre mai puţin ortodoxe ale majoritarilor. Ca urmare a reducerii apetitului pentru risc al investitorilor, piaţa secundară a fost mai afectată decât cea principală, mare parte din “rasdace” ajungând la PER mult sub 10.
Rasdaq a pierdut de la începutul anului 4,54 miliarde de lei (1,34 miliarde de euro) din capitalizare, în timp ce piaţa BVB a câştigat 46,5 miliarde de lei (11 miliarde de euro). Această creştere a fost datorată în primul rând notorietăţii de care se bucură companiile ale căror titluri sunt tranzacţionate pe piaţa principală prin ştirile transmise prin mass-media legate de rezultatele acestora.

sursa: Curierul National