“Profetul petrolului” prezice 200 de dolari pe baril
Cand indianul Arjun Murti spunea ca titeiul va atinge 100 de dolari, toata lumea a ras de el
“Profetul petrolului” prezice 200 de dolari pe baril
Exista un profet al petrolului. Se numeste Arjun Murti. Traieste in Statele Unite si prezicerile sale s-au adeverit intotdeauna. In urma cu ani, cand a prezis ca pretul barilului de petrol va atinge cota apocaliptica de 100 de dolari, lumea politica si financiara a ras de el. “New York Times” atentiona sambata, 24 mai 2008, ca astazi, cand barilul a ajuns la 135 de dolari, nimeni nu mai rade. Dimpotriva, toata lumea are frisoane.
Pentru americanul de rand, cifrele acestea nu spun multe, dar cand se duce la benzinarie sa-si umple rezervorul la masina si trebuie sa plateasca patru dolari pentru un galon de benzina, il apuca brusc nervii. “Profetul petrolului” da de stire ca pretul va sari la 200 de dolari barilul, si chiar mai mult. E o chestiune de ani sau cine stie, de luni. Cert este ca, la un asemenea pret, nu numai economia americana va sari in aer, dar odata cu ea si restul lumii.
Zilele trecute, potentatii americani ai petrolului l-au mobilizat pe presedintele Statelor Unite, George W. Bush, sa faca un gest de necrezut: ei l-au trimis in Arabia Saudita sa-i solicite pe sauditi sa mareasca extractia de titei. Abdallah al Arabiei Saudite s-a facut ca nu aude – are si regele calculele sale, de ce sa-l vanda acum cu 135 de dolari, cand toate pronosticurile apreciaza ca in curand pretul va deveni 200 de dolari per baril. Murti are 39 de ani, a trait si a vazut multe, stie ca setea de petrol a lumii nu poate fi indestulata. “Profetul petrolului” sustine ca nu speculatiile petrolifere intretin curba ascendenta de peste 100 de dolari barilul, iar disparitia brusca a speculantilor nu va determina automat brusca scadere a pretului pe piata petrolului. Motiv in plus ca “New York Times” sa avertizeze ca ne putem astepta la ce e mai rau, adica la 200 de dolari barilul, la 6 de dolari per galonul de benzina. Termenul “Super Spike” inventat de Murti e la mare moda, preturile fac salturi incredibile, confirmand profetiile sale pesimiste.
Exista analisti convinsi ca grijile petrolifere americane determina strategii satanice. Ele graviteaza in jurul intentiei unor tari producatoare de petrol de a renunta la moneda americana in tranzactiile petrolifere. In fruntea acestor manipulatii se situeaza Iranul, al patrulea furnizor de titei din lume, care a renuntat la dolar ca moneda de tranzactie petroliera. Iranul lui Ahmadinejad incearca sa-i convinga acum si pe alti furnizori de petrol ca dolarul “nu-i o moneda fiabila”. O analiza efectuata de “WordPress” subliniaza pericolul declansarii unui razboi financiar devastator impotriva dolarului in cazul renuntarii la aceasta moneda de catre OPEC in tranzactiile petroliere. Pe tabla de sah a jocurilor finantei internationale, o asemenea mutare va genera o cerere uriasa pentru euro, asociata cu o oferta considerabila de dolari pe pietele financiare internationale. Evident, un flux imens de “petro-dolari” va trebui sa fie absorbit de Statele Unite, ceea ce va genera inflatie si nesiguranta economica. Iata cum petrolul, care din totdeauna se afla in custodia consortiilor americane, poate deveni o “arma de distrugere in masa” folosita de dusmanii Statelor Unite. Teheranul incearca sa-si faca aliati cu orice pret. Hossein Noghrehkar Shirazi, ministrul-adjunct al petrolului din Iran, a calatorit in acest sens la Moscova, unde s-a intalnit cu Vagit Alekperov, directorul executiv “Lukoil”, cel mai mare producator independent de titei din Rusia. Iranienii i-au momit pe rusi, propunandu-le sa participe la dezvoltarea noilor rezerve de petrol si gaze descoperite in Iran. Shirazi a sugerat “Lukoil”-ului sa tranzactioneze pe viitor in ruble, nu in dolari. Imediat, Andrei Gaidamaka, directorul de dezvoltare strategica Lukoil, a declarat: “Suntem ingrijorati de slabiciunea dolarului!”. Nici Alexander Medvedev, presedintele-adjunct “Gazprom”, grup care livreaza un sfert din gazele naturale in Europa, n-a ramas mai prejos. El a declarat ca “Gazprom”-ul studiaza posibilitatea vanzarii in viitor a petrolului si gazelor naturale in ruble, si nu in dolari. O astfel de masura va da un puternic impuls politicii enuntate de fostul presedinte si actualul premier al Rusiei Vladimir Putin, care activeaza pentru un rol mai important al monedei rusesti in lume.
China intra in hora iraniana
Economia in plina ascensiune a Chinei comuniste consuma cantitati din ce in ce mai mari de petrol. Teheranul a stiut cu ce sa-i momeasca pe chinezi, propunandu-le sa intre in asociatie pentru dezvoltarea marelui camp petrolier de la Yadavaran. China n-a stat mult pe ganduri, Zhou Baixiu, presedintele “Sinopec”, a semnat cu vice-ministrul iranian al petrolului Shirazi un contract in valoare, deocamdata, de doua miliarde de dolari. Spun deocamdata, pentru ca, conform celor declarate de ministrul iranian al petrolului Gholam Hossein Nozari, valoarea totala a investitiei se va stabili ulterior, dupa implementarea ofertei. “Worldpress” subliniaza ca, “in afara de aspectul comercial, contractul reprezinta o victorie politica a Iranului in fata presiunilor Statelor Unite, ce doresc sa descurajeze marile companii straine sa investeasca in Republica Islamica Iran. De cativa ani, nici o companie petroliera de importanta internationala nu a semnat un contract de investitii in Iran. Nozari a estimat ca acordul cu “Sinopec” demonstreaza ca “Iranul nu duce lipsa de investitii si noi ne consolidam relatiile economice cu China”. Al doilea mesaj este ca “daca alte state urmaresc sa investeasca in marile proiecte petroliere si de gaze naturale din Iran, nu trebuie sa piarda ocazia”. La Washington, aceasta cooperare iraniano-rusaesca si iraniano-chineza provoaca o imensa iritare. Statele Unite nu mai intretine relatii diplomatice cu Iranul din 1979. Casa Alba a reusit sa convinga numeroase banci si institutii internationale sa “inghete” toate tranzactiile cu Teheranul. Spargerea acestei blocade politice, financiare si economice, in special pe fundalul crizei petroliere, ii scoate din sarite pe americani. Si nu e bine sa-i enervezi prea mult pe americani, detinatorii celei mai puternice armate din lume.
Proteste fata de cresterea preturilor la carburanti
Nemultumirea fata de cresterea pretului benzinei este tot mai mare la nivel mondial, dupa ce barilul de petrol a depasit 135 de dolari, manifestatiile si grevele multiplicandu-se in ultimele saptamani, relateaza Mediafax.
In Rusia, cel de-al doilea producator de petrol din lume, soferii au manifestat sambata in peste 50 de orase. Soferii de autocar unguri au manifestat vineri si au amenintat ca vor intra in greva. In Ungaria, aceasta a ajuns la 1,30 euro, mai ridicat decat in alte noua tari europene, potrivit unui tablou comparativ publicat de presa ungara. Acesta ramane totusi mai mic decat in Italia (1,53 euro), Olanda (1,44 euro), Belgia (1,40 euro), Germania (1,38 euro), Finlanda (1,36 euro) si Franta (1,35 euro). In Asia, numeroase guverne au decis sa reduca subventiile care permit pastrarea artificiala a unui pret scazut la carburant. In Romania pretul motorinei este 1,18 euro.
Isarescu:Recesiunea inevitabila
Impactul cresterii pretului la titei este aproape inevitabil unul recesionist, de slabire a cresterii economice, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu. Declaratiile au fost facute cu ocazia Conferintei Asociatiei Clubului de la Roma, care s-a desfasurat la Bucuresti, in zilele de 23-24 mai, tema dezbaterii fiind “Ce forte pun in miscare Europa?”
“Bineinteles ca majorarea unui pret de baza, care invarte intreaga economie moderna, va avea un impact asupra nivelului general al preturilor. Nu avem o comensurare clara, asa cum nu stim acum cu claritate pana unde se va duce nivelul pretului titeiului pe plan mondial. Dar stim un lucru: impactul inflationist este deja aici, este aproape inevitabil un impact recesionist, de slabire a cresterii economice”, a precizat Isarescu.
Murti nu greseste
Confratii analisti economici spun ca de fapt ar trebui sa i se spuna “Cassandra preturilor petrolului”, pentru ca intotdeauna cand prezice explozia pretului barilului asa se si intampla. De origine indiana, Arjun Narayana Murti a absolvit in 1992 (”summa cum laude”) Universitatea din Denver, si dupa ce a lucrat la “J.P.Morgan Inv.Management”, a devenit director a la faimoasa firma “Goldman-Sachs”. Refuza sa se lase fotografiat, prefera sa nu apara in public, si evita contactele cu mediile bursiere.
sursa: Ziua
