Non-combat dovedit de publicitatea electorală din presa scrisă

Comunicat de presă: Institutul pentru Politici Publice

Non-combat dovedit de publicitatea electorală din presa scrisă

După 20 de zile de campanie, candidaţii la primăriile de sector

şi primăria generală au cheltuit jumătate din cât s-a cheltuit

în aceeaşi perioadă în 2004

Bucureşti, 23 mai 2008. După primele 20 de zile de campanie, candidaţii la Primăria Generală şi la Primăriile de sector au cheltuit doar 886.200 de euro pentru publicitatea în presa scrisă, o sumă de 2,2 ori mai mică decât au cheltuit candidaţii la aceleaşi funcţii în anul 2004, pentru aceeaşi perioadă. La aceste sume se adaugă suma de 108.636 de euro cheltuiţi înainte de startul oficial al campaniei de către 3 candidaţi la Primăria Generală şi 3 candidaţi la primăriile de sector.

Principalii candidaţi şi sumele angajate pentru publicitatea electorală în presa scrisă:

Primăria Generală

Vasile Blaga PD-L 269.866 euro plus 12.000 euro în precampanie

Ludovic Orban PNL 84.941 euro plus 22.013 euro în precampanie

Cristian Diaconescu PSD 86.218 euro

Cozmin Guşă PIN 14.062 euro plus 24.065 euro în precampanie

Sorin Oprescu Independent 10.517 euro

Primăria Sector 1

Răzvan Murgeanu PD-L 167.955 euro plus 16.000 euro în precampanie)

Dan Tudorache PSD 20.601 euro

Andrei Chiliman PNL 13.199 euro

Primăria Sector 2

Neculai Onţanu PSD 5.617 euro

Primăria Sector 3

Doru Giugula PSD 43.784 euro

Liviu Negoiţă PD-L 15.405 euro

Primăria Sector 4

Adrian Inimăroiu PV 7.570 euro plus 9.653 euro în precampanie

Vasile Mihalache PSD 4.997 euro

Primăria Sector 5

Marian Vanghelie PSD 11.432 euro

Primăria Sector 6

Cristian Poteraş PD-L 95.015 euro

Antonel Tănase PNL 19.360 euro plus 24.905 euro în precampanie

Dan Darabont PSD 15.662 euro

Cele mai “scumpe“ campanii din presa scrisă de până acum sunt cea a lui Vasile Blaga (PD – L) – 281.866 euro şi Răzvan Murgeanu (PD-L) – 183.955 euro. Lipsa unui volum consistent de publicitate electorală este elocventă în cazul lui Marian Vanghelie, candidatul PSD la Primăria sectorului 5, care a cheltuit de 16 ori mai puţin pe publicitatea electorală în presa scrisă faţă de perioada similară din campania pentru alegerile locale din 2004.

PNL a preferat să investească mai mult în publicitate generică (campaniile cu mesaje de tip Liberalism=creştere economică accelerată, Guvernarea de centru-dreapta a PNL a impus un ritm accelerat de creştere; Liberalism=muncă eficientă, câştiguri mai mari, trai mai bun. Liberalism=angajamente onorate. PNL şi-a luat un angajament: părinţii şi bunicii) menită să ajute candidaţii din toată ţara, costul acestei publicităţi fiind mai mare în perioada de pre-campanie (143.363 euro în precampanie) decât în timpul campaniei (123.671 euro).

Faptul că partidele cheltuiesc mai puţini bani pentru publicitatea electorală în presa scrisă nu înseamnă că partidele îşi reorientează fondurile spre alte metode (ex: publicitatea outdoor), ci doar că există o atitudine generală de prezervare a propriilor alegători şi mai puţin de investire a unor sume consistente pentru obţinerea unei majorităţi prin vot, pe principiul că acest lucru este mai puţin costisitor de făcut prin alianţe post-electorale.

Informaţii generale despre activitatea IPP de monitorizare publicităţii electorale

În demersul său spre o mai mare transparenţă a partidelor politice în general şi cu un accent special asupra modului în care funcţionează acestea din punct de vedere financiar, Institutul pentru Politici Publice a realizat o analiză a publicităţii pe care partidele o angajează în campania electorală pentru alegerile locale.

În acest sens, cu ajutorul companii specializate în monitorizarea publicităţii – Alfa Cont – ale cărei date sunt folosite pe scară largă în mediul profesioniştilor din media şi publicitate, IPP vă prezintă şi în această campanie aşa cum a făcut şi pentru alegerile din 2000 şi 2004 o serie întreagă de statistici legate de cheltuielile cu publicitatea în presa scrisă.

Pentru început vă prezentăm cheltuielile realizate în primele 20 de zile ale campaniei de către candidaţii la funcţia de primar al Municipiului Bucureşti precum şi de primari ai sectoarelor. Pentru că în acest an candidaţii au început să publice machete publicitare în presă şi înainte de începerea propriu zisă a campaniei am inclus şi aceste date în monitorizare.

IPP urmează să prezinte în perioada următoare rapoarte privind publicitatea electorală în presă pentru candidaţii din 24 de municipii reşedinţă de judeţ, precum şi a candidaţilor la funcţia de preşedinte al consiliilor judeţene din aceste judeţe.

Date metodologice

Sumele monitorizate reprezintă investiţiile brute. Calculul investiţiilor brute în publicitate se face conform tarifelor listă (rate-card) furnizate de publicaţii, cuprinzând şi eventualele tarife speciale pentru publicitatea electorală. Nu este luat în calcul nici un discount, barter etc. Toate preţurile sunt exprimate în EURO şi nu includ TVA şi taxa de publicitate. Monitorizarea se face pe: 23 cotidiane centrale, 56 cotidiane locale, 86 reviste/publicaţii săptămânale.

Descarca varianta pdf .