Isărescu: Impactul creşterii preţului la ţiţei este aproape inevitabil unul recesionist
Impactul creşterii preţului la ţiţei este aproape inevitabil unul recesionist, de slăbire a creşterii economice, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
“Bineînţeles că majorarea unui preţ de bază, care învârte întreaga economie modernă, va avea un impact asupra nivelului general al preţurilor. Nu avem o comensurare clară, aşa cum nu ştim acum cu claritate până unde se va duce nivelul preţului ţiţeiului pe plan mondial. Dar ştim un lucru: impactul inflaţionist este deja aici, este aproape inevitabil un impact recesionist, de slăbire a creşterii economice”, a precizat el.
În acest context, Isărescu şi-a exprimat speranţa că vor fi evitate greşelile din anii ‘70, când a avut loc un fenomen asemănător, şi nu se va ajunge la stagflaţie, ”o combinaţie extrem de nefericită între stagnarea economică, poate chiar recesiune, cu inflaţie ridicată”.
Prezent la conferinţă, secretarul general al Clubului de la Roma, Martin Lees, a întărit ideea că o creştere a preţului ţiţeiului va avea impact asupra tuturor preţurilor alimentelor, unul din motive fiind acela că, pentru producerea îngrăşămintelor agricole, este nevoie de foarte multă energie, iar producerea şi transportul alimentelor sunt activităţi care, de asemenea, necesită foarte multă energie.
Potrivit lui Lees, acesta este impactul direct al preţurilor energiei asupra alimentelor, existând şi un impact indirect, ”deosebit de important care este tratat în prezent de Uniunea Europeană”, acela al securităţii energetice.
”Guvernele din toată lumea sunt deosebit de preocupate de ceea ce numesc acum securitatea energetică, iar una dintre soluţii, devenită o modă în zilele noastre, sunt biocombustibilii. Pentru a produce biocombustibili, este nevoie de pământ pentru a cultiva anumite plante din care se fac aceşti biocombustibili, plante care ar putea fi folosite, însă, ca alimente. De aceea, preţul materiilor prime energetice are un impact profund asupra preţurilor alimentelor în toată lumea”, a precizat el.
Lees a subliniat că se crede că s-a ajuns la maximul producţiei de petrol, întrucât nu s-au descoperit noi zăcăminte în ultimii 10 ani în acelaşi ritm în care se găseau în trecut şi se pare că nu se va mai putea produce mai mult petrol decât se produce la ora actuală.
”Asta nu înseamnă însă că nu se mai găseşte petrol. De fapt, problema se pune, apropo de preţul petrolului, dacă putem noi produce destul de mult petrol şi destul de rapid pentru a răspunde cererii care creşte într-un ritm accelerat. De fapt, practica ne arată că nu putem, iar previziunile până în 2030 sunt o producţie de 140 de milioane de barili de ţiţei pe zi. Departamentele Energiei din SUA cred că poate putem ajunge să producem 120 de milioane de barili, dar cele mai mari companii petroliere din lume cred că nu se va ajunge la această cifră, ci se va produce mai puţin”, a subliniat Lees.
În opinia acestuia, vom intra într-o perioadă în care presiunea cererii asupra ofertei va fi foarte mare, iar cei care vor plăti preţul acestei stări de fapt sunt săracii lumii. El a explicat că economiile ţărilor dezvoltate utilizează petrolul într-o măsură mai mică, în timp ce statele mai sărace nu au reuşit acest lucru, astfel că ţările industrializate sunt mai protejate în acest sens.
De asemenea, Lees a subliniat că preţul ţiţeiului nu este determinat doar de cerere şi ofertă, ci şi de speculaţii.
”Speculaţia este un lucru destul de complicat, cei care tranzacţionează petrolul folosesc preţurile Forward pentru a stabili aceste preţuri şi am citit articole care spun că 40 la sută din preţul ţiţeiului este datorat acestor speculaţii de natură financiară. Şi dacă este adevărat, înseamnă că acest preţ nu poate să scadă, aşa cum a crescut, deci nimeni nu poate previziona ce se va întâmpla. Dar în ceea ce priveşte fundamentele, dacă ne uităm la escaladarea cererii din patea Chinei, şi o adăugăm cererii deja existente pe plan global putem vedea foarte uşor că până în 2030 este foarte clar că cererea zilnică de ţiţei este de 140 milioane de barili pe zi”, a spus el.
Secretarul general al Clubului de la Roma a adăugat că în Nigeria există factori politici care determină nivelul ofertei ţiţeiului din această ţară şi, de asemenea, că există rapoarte care spun că ”dimensiunea tehnologică a rezervelor energetice ale Rusiei sunt slabe şi, din păcate, industria ţiţeiului nu a reuşit să găsească noi zăcăminte pentru a putea face faţă cererii”.
“Nu cred că preţul va coborî curând, decât dacă poate ne îndreptăm spre o recesiune. Asta va însemna o schimbare temporară şi nu permanentă a fundamentelor”, a conchis Martin Lees.
Conferinţa de presă a avut loc cu prilejul lucrărilor Conferinţei Asociaţiei Clubului de la Roma, care se desfăşoară la Bucureşti, în zilele de 23-24 mai, tema dezbaterii fiind ‘Ce forţe pun în mişcare Europa?’.
sursa: Rompres
