Căpuşele lui Oprescu

Social-democratul Sorin Oprescu, cel care de faţadă se erijează în „luptătorul cinstei şi onoarei nepătate“, este în fondul său un om interesat material atât de bani, cât şi de relaţiile pe care i le conferea statutul său de fost director al Spitalului Elias, dar şi al Spitalului Universitar. Mai mult, doctorul Oprescu a dezvoltat în toţii ani cât a stat la conducerea celor două instituţii o adevărată „reţea de căpuşare“ a statului, dar şi a sistemului sanitar, în condiţiile în care în urma auditului efectuat de Ministerul Sănătăţii au ieşit la iveală neregulile cu iz penal săvârşite de acesta. Reforma social-democratului Oprescu la Spitalul Universitar, de exemplu, a născut o aripă de lux pentru tratamentul VIP-urilor, în condiţiile în care în acest spital „pulimea“, cum îi alintă Oprescu pe bucureşteni, este înghesuită în saloanele obişnuite. Internarea în saloanele VIP costă sute de euro, ceea ce le face inaccesibile omului de rând.

Printre nenumăratele lucruri semnalate de Direcţia de Audit şi Control se găsesc contractele de asociere încheiate cu diverse firme care au amenajat în spaţiul public al celor două spitale, unde orice bolnav de rând ar fi trebuit să aibă acces, adevărate rezerve pe care le foloseau doar clienţii VIP, cu dare de mână sau care aveau „pile“ la „domn’ Profesor“, aşa cum îl cunoş- tea toată lumea pe Sorin Oprescu. Şi asta nu e tot, d o c ume n t e l e aflate în posesia reporterilor noşti demonstrează modul defectuos în care mai marele celor două spitale publice, folosea spaţiile spitalelor pe care le închiria după bunul său plac pe contracte „contrafăcute“. Concret, firmele aflate „sub protecţia“ directorului Oprescu primeau, conform actelor, un spaţiu, dar în realitate se extindeau pe mult mai mult din locaţia unde func- ţionau, şi asta sub ochii închiş i ai mai-marelui spitalelor, care îi aştepta la sfârşit de lună cu buzunarele larg deschise.

Saloane VIP pentru „protejaţii“ lui „domn’ Profesor“

„Cu privire la contractul de asociere în participaţ iune încheiat cu SC Mercury Group Import Export SRL, având numă rul 34618/05.11.2004, societatea avea obligaţ ia de a amenaja şi pune la dispoziţia pacienţ ilor spitalului un număr de trei rezerve cu un grad sporit de confort, la etajele 9, 11 şi 12 ale spitalului. Cotaparte stabilită este de 85% pentru societate şi 15 % pentru spital, provenite din profil, iar spitalul intra în posesia bunurilor aduse în asociere pe bază de inventar de predare-primire, la finalizarea contractului. Utilităţile pentru cele trei rezerve – în regim hotelier, urmează să fie asigurate de către spital“, se spune în raportul de audit, şi asta pe banii contribuabililor, dar de beneficiat de aceste „rezerve VIP“ beneficiau doar cei care erau pe lista „scurtă“ a doctorului Oprescu, care personal o suna pe asistenta-şefă pentru a-i da dispoziţii cine intră sau cine nu intră în rezerve. Foştii angajaţi ai medicului susţin că cei care erau „protejaţii“ lui Oprescu, VIP-urile, se puteau trata foarte bine la clinici adevă rate în alte ţări, dar că „şpaga“ primită de doctor şi relaţiile pe care şi le făceau prin „domn’ Profesor“ îi ducea la costuri mult mai mici decât ar fi costat o clinică particulară în Viena sau Elveţia. Foştii colegi ai medicului Oprescu susţin că pe lista VIP-urilor cu acces în saloanele de lux erau trecuţ i doar cei care făceau parte din PSD sau oameni importanţi de afaceri.

A uitat să-şi acopere ilegalităţile

Pe de altă parte, raportul mai menţionează că „în perioada de încheiere a contractului şi până în prezent, spitalul a continuat să plă- tească utilităţile, fără însă a-şi recupera partea cuvenită prin contract“. Astfel că, se pare că banii intrau direct în conturile lui Sorin Oprescu. Mai mult, pentru că acesta era cel care tăia şi spâzura în cele două clinici, între firma SC Mercury Group Import Export SRL şi spital nu s-a mai încheiat niciun protocol şi nici un proces verbal de recepţie a lucrărilor de amenjare a rezervelor VIP, astfel că la sfârşit nimeni nu ştia cu exactitate care este traseul unui bolnav în spital şi care era procedura pentru internare. Apropiaţi ai medicului Oprescu ne-au dezvăluit că procedura era una destul de simplă. „Pacientul VIP“ venea, cu un telefon în prealabil, la „doctorul Oprescu“, pe uşa din dos, normal, unde dădea plicul şi, în funcţie de cantitatea şi de grosimea acestuia, a plicului, „domn’ Profesor“ trimitea pacientul într-o rezervă sau în alta, construite, aşa cum am arătat pe banii contribuabililor. Apropiaţii medicului susţin că, „plin de el şi convins că nimeni nu-l va schimba de la şefia celor două spitale, Oprescu a uitat să-şi acopere urmele ilegalităţilor făcute de-a lungul anilor“. Astfel că „în evidenţa contabilă a unităţii nu există niciun document privitor la contractul încheiat între spital şi firma SC Mercury Group Import Export SRL“, se spune în raportul de audit. Construite pe banii noştri, rezervele de lux erau însă, aşa cum am arătat, o „vacă bună de muls“ pentru Sorin Oprescu. Astfel, „tariful perceput pentru intenare de către firma SC Mercury Group Import Export SRL era de 100 de euro, plus TVA, la cursul BNR, din ziua facturării. Valoarea totală la care se ridică încasările pentru cele trei reserve VIP, în perioada 05.04.2005 – 10.01.2006, este de 489.604.230 lei vechi, din care Spitalul ar fi trebuit să încaseze 15% din profit, adică 73.440.635 de lei vechi“, se mai zice în raportul inspectorilor Ministerului Sănătăţii.

Metode de „ascuns“ contracte, care fac să pălească de invidie toţi rechinii din spatele gratiilor

Sorin Oprescu se consideră un geniu în contractele încheiate pentru un preţ, după care facturile achitate erau mult mai mari decât cele de pe hârtie. Banii erau astfel, împărţiţi între el şi firmele care reuşeau să intre în graţiile acestuia. Pentru ce sau pentru cât, o spun foarte clar bunurile pe care le deţine Doctorul Sorin Oprescu. Astfel, în perioada 2003-2007, Spitalul Universitar a încheiat un contract de dezinsecţie şi deratizare cu societatea Mona Serv SRL. Valoarea prestaţiilor stabilite prin respectivul act era de 175.919, 97 RON. Cu toate acestea, unitatea medicală a plătit în cei patru ani cât a durat contractul suma de 261.919, 05 RON, adică cu peste 85.000 RON. Conform inspectorilor Ministerului Sănătăţii, subordonaţii lui Oprescu nu au fost în stare să prezinte vreo dovadă care să justifice banii plătiţi în plus. Acelaşi mod de operare a fost folosit de către echipa managerială condusă, cu o precizie de „chirurg în ilegalităţi“ şi în încheierea contractelor privind dotarea Spitalului Universitar cu calculatoare şi cu o structură informatică de ultimă oră. Nimic mai frumos, aţi spune, dar „contractele ascunse“, specializarea medicului Oprescu, fac să pălească de invidie, chiar pe cei mai mari rechini aflaţi în spatele gratiilor. Astfel, în perioada 2001-2002, Sorin Oprescu semnează patru contracte, toate cu acelaşi obiect şi anume, asigurarea asistenţei tehnice de specialitate necesare funcţionării sistemelor informatice ale unităţii spitaliceşti, pentru care a plătit, în fiecare lună, nu mai puţin de 8.350 de euro, adică în total, peste 100.000 de euro, într-un an de zile şi asta în condiţiile în care sistemul informatic era absolut gratuit, conform contractului de comodat, nr 2379/28.12.2001. Vă veţi întreba care sunt firmele care au primit aceşti bani frumoşi, când totul era pe gratis, pentru Spital? Fericita firmă care a „încasat banii pentru nimic“, este SC Info World SRL.

Oprescu, de ce nu semnezi apelul „SOS Muzeul Satului“?

Pentru prima oară de la începutul campaniei electorale, candidatulfraudă Sorin Oprescu a adus în discuţie, ieri, informaţiile publicate de „Interesul Public“, conform cărora vârful de lance al mafiei imobiliare s-a angajat să mute Muzeul Satului pentru a face loc unui cartier de lux. Prezent la Antena 3, ieri, Oprescu a negat că va aproba, dacă bucureştenii îi vor permite să ajungă în postura să o facă, construirea unui complex rezidenţial în cadrul Parcului Herăstrău. „Toate informaţiile referitoare la deposedarea locuitorilor Capitalei de Muzeul Satului sunt complet false“, a spus, la modul general, Oprescu. În loc să răspundă sau să dezmintă punctual fiecare informaţie publicată de ziarul nostru, candidatul lui Iliescu a aburit oamenii cu o declaraţie politicianistă: „…Acestea vin în contradicţie cu programul candidatului. Sorin Oprescu acordă o mare importanţă rezolvării problemelor spaţiilor verzi, programul său vizând întreţinerea parcurilor, lacurilor, plantarea de arbori“. Pe acest subiect, Oprescu a mai declarat: ,,Muzeul Satului este şi va rămâne al românilor! În plus, din Proiectul Esplanada, de la Unirea, o să fac un parc pentru bucureşteni. Nu mai vrem betoane în centru, vrem aer să putem respira!“. Dacă Oprescu este sincer, atunci de ce nu a semnat apelul ziarului nostru – „SOS Muzeul Satului!“ – pe care Vasile Blaga, Ludovic Orban, Cristian Diaconescu, Cosmin Guşă şi alţii l-au semnat?

Inginerii financiare cu spaţiile spitalelor

Cele mai mari găuri în bugetul Spitalului Universitar date de chirurgul Sorin Oprescu au avut loc prin încheierea unor contracte de închiriere şi asociere în participaţiune cu diferite societăţi comerciale. Concret, potrivit unui control efectuat de Compartimentul de Audit Intern al Spitalului Univeristar, în luna martie 2008, „unitatea a suportat mari pierderi financiare, între anii 2004 – 2005, atât prin faptul că locatarii, din sediul Spitalului, au folosit efectiv spaţii mai mari decât cele închiriate prin contract, cât şi prin faptul că nu s-a efectuat o dimensionare riguroasă a utilităţilor şi serviciilor puse la dispoziţie de către spital, în vederea recuperării integrale a acestora de la firmele care aveau contracte de închiriere“. Astfel, conform actelor care se află în posesia redactorilor ziarului nostru, societatea Euro Medical Sistem a avut închiriat un spaţiu de 64 de metri pătraţi. Cu toate acestea, patronul societăţii „s-a lungit“, evident cu girul lui Oprescu, pe nici mai mult nici mai puţin de 128 de metri pătraţi. O diferenţă mai mare se înregistrează în cazul contractului de asociere în participaţiune cu societatea Trans Terra SRL, care vindea produse de tip fast food şi cafea în cadrul spitalului, care a avut iniţial, aprobare de funcţionare pe 50 metri pătraţi, conform contractului. Numai că, la o minimă verificare, inspectorii au descoperit că societatea în cauză îşi desfăşura activitatea pe 158 metri pătraţi şi plătea, culmea, doar utilităţi în valoare de 356 RON şi o cotă-parte lunară de 260 de RON.

sursa: Interesul Public

Pe aceeasi tema: Dovezile incompetentei lui Sorin Oprescu , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (I) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (II) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (III) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (IV) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (V) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (VI)