Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (III)

Ţeapa Oprescu a dat găuri de milioane la Universitar (Gabriela Vlăsceanu, Interesul Public)

„Interesul Public“ demontează astăzi mitul profesionistului Sorin Oprescu, candidat-fraudă la Primăria Capitalei.

În subconştientul colectiv este întipărită ideea că Sorin Oprescu, chiar dacă are unele defecte, este măcar un om cinstit şi un profesionist desăvârşit. Nimic mai fals!

Neregulile financiare descoperite în anul 2003, la Spitalul Universitar, au exasperat chiar şi colegii de partid, din PSD. Corpul de Control al ministrului Finanţelor de la acea dată, Mihai Tănăsescu, a constatat că directorul Oprescu nu a justificat cheltuieli în sumă de 153 miliarde de lei. Se pare că totul a fost muşamalizat la sugestia lui Ion Iliescu.

În 2004, Curtea de Conturi a scos la iveală o afacere de 3 milioane de euro, în care a fost implicat şi Spitalul Universitar. Oprescu a plătit sute de mii de euro pentru un soft medical, în condiţiile în care spitalul său folosea o tehnologie similară, pusă la dispoziţie gratuit de Ministerul Sănătăţii. Afacerea a fost înmormântată cu sprijinul aceluiaşi „mentor“ - Ion Iliescu.

La DNA zace în sertare o sesizare legată de modul în care Oprescu a „năşit“ câteva afaceri oneroase. E vorba de contractul de antrepriză pentru renovarea Spitalului Universitar şi de închirierea unor spaţii din incinta spitalului.

„Reputatul“ chirurg Sorin Oprescu a urcat treptele profesionale cu sprijinul socrului său, prof. Fica, fost director al Spitalului Universitar. În ultimii trei ani, Oprescu a intrat în sala de operaţii de patru ori, pentru operaţii simple.

Ion Iliescu a vegheat tot timpul ca afacerile protejatului Oprescu să nu fie tulburate

Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu i-a luat, în decembrie 2005, „renumitului“ medic Sorin Oprescu frâiele din mână. L-a „pus pe liber“ din funcţia de director a două spitale de urgenţă: Universitar şi Elias. Explicaţia deciziei a fost scurtă: „management defectuos şi cheltuieli nejustificate“. În speranţa că va reveni măcar la conducerea unuia dintre unităţile spitaliceşti, Sorin Oprescu, la acea vreme senator PSD, a bătut la uşa academicianului Eugen Simion pentru a-i face un serviciu măcar în ceea ce priveşte Spitalul Elias. L-a rugat pe acesta să facă o serie de declaraţii despre care el a crezut că îl vor speria sau „îmblânzi“ pe semnatarul ordinului de demitere. Astfel, academicianul a ieşit la rampă cu afirmaţia potrivit căreia Nicolăescu nu avea dreptul de a-l demite pe Sorin Oprescu din cauză că „Spitalul Elias face parte din sistemul public-privat şi este administrat, potrivit testamentului donatorului, de Fundaţia Elias şi de Academia Română“. La acea vreme, răspunsul Ministerului Sănătăţii a fost scurt şi la obiect: „La această dată nu există prevederi legale din care să reiasă că Spitalul Elias reprezintă excepţie de la regimul spitalelor publice“. Drept urmare, Oprescu a rămas pe „tuşă“.

Directorul… penal

Ministerul Sănătăţii nu a cedat în faţa ameninţărilor şi proceselor pe care i le-a intentat fostul senator PSD referitoare la schimbarea sa din funcţie în mod ilegal. Astfel, în februarie 2006, în urma unui control efectuat în luna ianuarie a aceluiaşi an la Spitalul Universitar, Ministerul Sănătăţii a înaintat două plângeri penale la Parchet şi o sesizare la DNA pe numele lui Sorin Oprescu. Una dintre ele viza depăşirea bugetului aprobat pentru spital, iar cealaltă punea în discuţie închirierea spaţiilor din incinta spitalului şi modul în care s-a desfăşurat contractul de antrepriză pentru renovarea unităţii spitaliceşti. Pe baza rapoartelor a fost înaintată o plângere şi la DNA.

Mitul marelui chirurg

Colegii care îi cunosc trecutul, dar şi „realizările“ profesionale, spun despre Sorin Oprescu că, în lumea medicală, nu se poate lăuda cu nimic deosebit. Mai mult decât atât, înainte de 1989 nu s-a dat în lături de la a se lăuda că este fiu de securist. Într-adevăr, a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, însă nu talentul de a mânui bisturiul l-a ajutat să ajungă în funcţia de director al Spitalului Universitar. A avut o evoluţie rapidă pe plan profesional datorită căsătoriei cu endocrinologul Simona Fica, fata recunoscutului prof. Fica, care a fost şi director al acestei unităţi spitaliceşti. Ulterior, Simona Fica a divorţat de Oprescu

Nelipsit din afacerea „Softul“

În anul 2004, Curtea de Conturi a scos la iveală o afacere de 3 milioane de euro, în care a fost implicat şi Spitalul Universitar. Două case judeţene de asigurări de sănătate şi 37 de spitale din toată ţara au încheiat, între 2001-2003, contracte prin care au închiriat, lunar, un program informatic cu specific medical de la firma Info World SRL. Aceasta în condiţiile în care toate spitalele din ţară aveau deja programe informatice asemănătoare puse, gratuit, la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Aceste contracte ilegale descoperite de Curtea de Conturi au păgubit bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu 3 milioane de euro. Cele 37 de spitale au închiriat, lunar, softul cu sume cuprinse între 65 şi 117 euro pentru fiecare calculator, la care se adaugă 40 de euro pentru fiecare post de lucru. Programul a fost închiriat şi de Spitalul Universitar. Pe site-ul Info World SRL, Sorin Oprescu chiar făcea reclamă respectivului program: „Sistemul informatic implementat s-a dovedit a fi unul extrem de fiabil, el fiind perfect adaptat structurii şi organizării unităţii noastre“. Curtea de Conturi a descoperit la acea vreme că proprietarii firmei Info World îşi au rădăcinile „undeva“ în paradisurile fiscale din Bahamas şi Insulele Virgine.

Oprescu crede că medicii pot profesa până la moarte

La Spitalul Universitar, „fostul director“ Sorin Oprescu „s-a bucurat“ de sprijinul multor cadre medicale de aici. În momentul în care medicii şi asistentele medicale au aflat că „renumitul“ lor şef a fost „pus pe liber“, au ieşit în curtea unităţii spitaliceşti pentru a protesta faţă de decizia venită de la minister. Conducerea Ministerului Sănătăţii nu s-a speriat de aceste proteste, aşa cum nu a fost „impresionată“ nici de afirmaţiile academicianului Eugen Simion referitoare la Spitalul Elias. În ordinul de demitere a lui Oprescu de la şefia Spitalului Universitar se preciza că la această unitate spitalicească „există şapte cazuri în care directori de clinică au peste 70 de ani, unul dintre ei, Emanoil Popescu, având 78 de ani, deşi legea prevede o vârstă maximă de 70 de ani pentru deţinerea unor astfel de posturi“. Fostul senator PSD a găsit imediat explicaţii pentru acest motiv al demiterii sale: „Prof. Emanoil Popescu a fost menţinut în funcţia de director adjunct mai mult ca o recunoaştere a calităţii profesionale a acestui om şi în niciun caz în alte scopuri“. Dar, în acest caz, Oprescu a uitat că legea este lege pentru toţi.

Poză de protocol - Oprescu a uitat să mai opereze

Recent, chirurgul Oprescu a fost acuzat că gradul de profesor universitar l-a obţinut pe baza unui dosar „nu tocmai sănătos“. Lucrările ştiinţifice pe care fostul senator PSD pretinde că le-a publicat nu se regăsesc în paginile revistei „Chirurgia“, aşa cum ar fi fost obligatoriu pentru obţinerea acestui grad. Pe de altă parte, gurile rele spun că, în ultimii trei ani, „renumitul“ chirurg Oprescu a efectuat doar 14 intervenţii chirurgicale pacienţilor, dintre care niciuna una anul trecut. Aceasta în situaţia în care el se laudă că a operat mii de bolnavi. Este greu de crezut ceea ce afirmă Oprescu în condiţiile în care are şi politica pe cap, şi Colegiul Medicilor Bucureşti, şi candidatura la Primăria Capitalei.

În 2003, Mihai Tănăsescu l-a prins pe Oprescu cu nereguli financiare de 157 de miliarde de lei

În 2003, an în care PSD era la guvernare, colegii de atunci de partid l-au tras de urechi pe chirurg. Pe scurt, lui Sorin Oprescu, la acea vreme vicepreşedinte PSD şi director al Spitalului Universitar, i s-a adus la cunoştinţă că nu poate justifica cu acte în regulă câteva zeci de miliarde de lei cheltuite în anul 2002. În 2003, ministrul Finanţelor Mihai Tănăsescu a acuzat directorii de spitale de „management defectuos“, iar ministrul Comunicaţiilor Dan Nica a afirmat că numeroase spitale nu s-au înscris la licitaţiile electronice, aşa cum prevedea legea, ci au preferat să cumpere „medicamente cu sacoşa“. Şi ministrul de atunci al Sănătăţii, Daniela Bartoş, a întărit afirmaţiile celor doi. „Bomba“ a explodat în momentul în care a fost pronunţat numele lui Sorin Oprescu. Mai exact, liderul pesedist de la acea vreme nu a putut justifica prin serviciile efectuate în Spitalul Universitar decât 53 de miliarde de lei din cele 210 miliarde de lei înregistrate ca datorii la sfârşitul anului 2002.

Sursa: Interesul Public

Pe aceeasi tema: Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (I) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (II) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (IV) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (V) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (VI)