Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (IV)

Clanul infracţional OPRESCU

(Dan Barbu, Interesul Public)

Pentru că ştie să-şi speculeze eficient imaginea şi pentru că beneficiază de protecţie ocultă, Sorin Oprescu a fost ferit de scandaluri. Astăzi, candidatul-fraudă prezintă „planuri“ de viitor pentru Bucureşti, dar gaşca din spatele lui calculează deja profituri. Există premise ca Sorin Oprescu să aibă, de fapt, cu totul şi cu totul alte socoteli legate de candidatura sa la Primăria Capitalei. Săpând cu atenţie trecutul, am descoperit o mulţime de abuzuri, şmenuri, ilegalităţi comise de clanul Oprescu. În precedentele campanii, din 1998 şi 2000, Sorin Oprescu a dijmuit banii sponsorilor, păstrând 50% din fondurile primite de la diverşi oameni de afaceri. În 2000 şi-a păcălit chiar şi şeful de campanie, pe care nu l-a mai plătit. Divorţat din 1988, Oprescu a păstrat legături cu fosta sa soţie, fata prof. Fica, medic personal al lui Ceauşescu. Cei doi au pus la punct un sistem de „afaceri“ cu diverşi distribuitori de medicamente.

Şi pentru că atunci când a fost vorba de el, presa l-a crezut întotdeauna pe cuvânt, n-a fost aproape niciodată subiect de scandal. Mai mult, a fost chiar răsfăţatul mass-media, iar ultimul exemplu este edificator: cu toate că dovezile sunt clare, chiar şi povestea fraudei cu semnături de la depunerea candidaturii a fost uitată.

Despre afacerile murdare ale doctorului Oprescu care au provocat pierderi de milioane de euro bugetului Sănătăţii am mai scris. E vorba de hoţiile de la Spitalul Municipal, care în timpul guvernării PSD l-au adus în pragul disperării pe ministrul de Finanţe Mihai Tănăsescu. El a descoperit că mult apreciatul „manager“ nu a justificat, în 2002, cheltuieli de peste 157 miliarde de lei ale instituţiei pe care o păstorea. E vorba şi de ţepele date bugetului Casei Asigurărilor de Sănătate prin închirierea unui soft.

Tunuri de campanie în 1998 şi 2000

Sorin Oprescu, se ştie, a mai candidat de două ori la funcţia de primar general. Ce nu se ştie, de fapt ce ştiu doar cei direct implicaţi în operaţiunile respectivelor campanii, este faptul că Oprescu a privit această competiţie electorală ca o oportunitate de a-şi rotunji veniturile proprii. Sunt binecunoscute, în special în rândul celor care au lucrat cu candidatul Oprescu în 1998 sau în 2000, păţaniile sponsorilor storşi de bani în schimbul promisiunilor deşarte făcute de individ. Şi modul în care îşi păstra cel puţin 50% din banii veniţi „la sacoşă“. Iar culmea ticăloşiei a fost atinsă în campania din 2000, când a uitat să-şi plătească şeful de campanie, pe Radu Rizescu. Om pe care l-a adus în pragul disperării prin comportamentul său din timpul celor 45 de zile de campanie, pe care oricum nu-l plătea din buzunarul său, ci din „atenţiile“ care i se aduceau noaptea, la sediul de campanie.

„Aduceţi-mi spirt, am dat mâna cu pulimea“

Oamenii care l-au cunoscut în precedentele campanii electorale au dezvăluit pentru „Interesul Public“ lucruri inedite despre Oprescu. Chiar dacă în aceste campanii precedente a avut suportul total al partidului care l-a aruncat în lupta pentru primărie, Oprescu părea atins de paranoia şi nu avea încredere în nimeni. Relaţia cu presa s-a bazat exclusiv pe farmecul personal, pe care l-a speculat la maximum, tratând însă mass-media cu lipsă de consideraţie. Întârzia aproape tot timpul la întâlnirile fixate până în prânz pentru că dormea până târziu, obosit după diverse întâlniri nocturne. De fapt, activitatea sa de campanie se desfăşura cu precădere în timpul nopţii, stafful fiind convocat frecvent pe la 3 sau 4 dimineaţa. Obligatoriu, după fiecare întâlnire cu cetăţenii, primul lucru pe care îl făcea era să se dezinfecteze pe mâini. „Băăăă, aduceţi-mi spirt. Azi m-am urcat iar pe butoi şi am dat mâna cu pulimea“, striga candidatul grăbit să şteargă rapid orice urmă a contactului cu cei cărora le ceruse votul.

Afaceri cu fosta soţie

Cu fosta sa soţie, Simona Fica, Oprescu a rămas în bune relaţii. Îi leagă ani buni de căsnicie dar şi interese de afaceri. Simona este medic primar endocrinolog la Elias, acolo unde şi Oprescu a fost director. Misterul „succesului“ profesional l-am descoperit recent, pentru că ne-am mirat cum de Oprescu n-a ajuns chirurg la Fălticeni, de exemplu, după terminarea facultăţii. Totul se datorează socrului, prof. Fica, om de nădejde al Securităţii, fost medic personal al lui Nicolae Ceauşescu, şi tatălui, general de Securitate. Cei doi au ştiut să înşurubeze adânc tânărul cuplu într-un sistem bine pus la punct. Sistem care a funcţionat nestingherit şi după revoluţie, cei doi bucurându-se din plin de avantajele democraţiei originale construite de Ion Iliescu. Divorţati din 1988, Sorin şi Simona au început să facă „afaceri“ specifice profesiei. Afaceri cu medicamente, cu furnizori aleşi pe sprânceană. La fel şi investiţii pentru spitalele în care lucrau. Bineînţeles, au avut amândoi grijă să-i asigure şi băiatului - Mircea Oprescu - un viitor. Pentru că Mircea a fost un copil care le-a creat mereu probleme, având un apetit, spun foştii săi colegi din facultate, către o viaţă aventuroasă, n-a fost posibil să devină chirurg, cum îşi dorea tatăl. Drept pentru care, s-au tras sfori şi a fost plantat profesor la Universitatea de Medicină, unde predă management sanitar.

De ce s-a operat Oprescu?

Doctorul Sorin Oprescu a recunoscut cu nonşalanţă, în urmă cu ceva timp, la emisiunea „Happy Hour“ a lui Măruţă, că şi-a făcut vasectomie pentru a fi sigur că nu va mai avea moştenitori. În termeni simpli, prin vasectomie se blochează singurele căi prin care spermatozoizii pot părăsi organismul. Chirurgul taie vasele deferente care transportă sperma de la testicule în buzunarele din scrot, care păstrează sperma înainte de ejaculare. În mod normal, la această procedură apelează bărbaţii virili, şi nu persoane de genul lui Oprescu, căruia îi dorim sănătate de fier de altfel, suferinde de diabet şi cu probleme de prostată. Ce se ascunde în spatele acestei operaţii, în special de ce a ţinut Sorin Oprescu să dezvăluie public acest aspect intim al vieţii sale? Răspunsul îl veţi afla în numărul de mâine.

Averea săracului şi cinstitului Oprescu, peste 210 miliarde lei numai în immobile

Conform declaraţiilor de avere, Sorin Oprescu este fericitul posesor a două terenuri, unul în Ciolpani, altul la Predeal. Şi a două imobile: unul în Ciolpani, cu o valoare declarată de 46 miliarde lei vechi. Altul în Bucureşti, cu o valoare declarată de 58 miliarde de lei vechi. Oprescu a mai declarat obiecte de artă, bijuterii şi obiecte de cult în valoare totală de 50.500 euro. Aşa cum au mai toţi demnitarii în declaraţiile de avere, şi Sorin Oprescu a mai declarat, strategic, un împrumut acordat fratelui său, de 87.000 de euro. Toate acestea în lumina unor surse de venit declarate de 776 milioane de lei vechi anual. Două lucruri sunt curioase în această declaraţie. Primul, nota de final, în care Sorin Oprescu scrie: „Nu înţeleg să răspund pentru detalii pentru care se solicită informaţii aproximative şi nici pentru cele pentru care solicitarea este confuză sau ambiguă“. Probabil, această notă explică modul vag în care şi-a trecut în declaraţie proprietăţile imobiliare, fără adresă exactă. Pentru că evaluatorii autorizaţi din piaţa imobiliară au alte opinii legate de valoarea imobilelor declarate de Oprescu: vila din Primăverii este evaluată la 2,5 milioane euro, iar cea de la Ciolpani la un milion. Dacă adăugăm şi casa din Maxim Gorki, atunci vorbim de proprietăţi imobiliare care se ridică la suma de aproximativ 6 milioane de euro, echivalent a aproximativ 210 miliarde lei vechi. Adică mult peste valoarea declarată şi foarte mult peste veniturile declarate oficial. A doua chestiune suspectă este aceea că, orice ai face, ultima declaraţie de avere depusă la Senat nu poate fi accesată. Drept pentru care, sperând că nu a sărăcit în ultimele 12 luni, ne-am mulţumit cu o declaraţie mai veche a senatorului.

Răsplăteşte profesionalismul cu denunţuri penale

Un lucru puţin cunoscut despre Oprescu este faptul că, de-a lungul vremii, a purtat un război fără menajamente împotriva doctorului Raed Arafat, „părintele SMURD“, pe care a încercat să-l saboteze prin orice mijloace. Miza au constituit-o, evident, banii. Puţini ştiu că Sorin Oprescu a încercat să promoveze un sistem propriu de intervenţie medicală de urgenţă, de fapt un sistem care i-ar fi adus personal importante beneficii financiare. Oricât s-a zbătut, cu toate piedicile pe care i le-a pus inimosului doctor, Oprescu nu a reuşit să împiedice dezvoltarea SMURD, care nu a costat nimic bugetul României. Ori lucrul ăsta l-a deranjat cumplit pe Oprescu, care imaginase un sistem clasic de căpuşare a bugetului. În disperare de cauză, lui Arafat i s-au fabricat câteva denunţuri penale, pe care, bineînţeles, fostul PNA le-a aruncat la coş. Chiar şi aşa, „profesionistul“ tot a reuşit să ciugulească câteva firimituri, umflând parcul de ambulanţe al Municipalului.

Sursa: Interesul Public

Pe aceeasi tema: Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (I) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (II) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (III) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (V) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (VI)