350 de secte in Romania

Pe fondul frustrarilor generate de tranzitie, propovaduitorii noilor pseudoreligii gasesc teren fertil in tara noastra

Jurnalele de stiri au prezentat cu insistenta, in ultimele doua saptamini, “afacerea MISA”, o poveste care devine tot mai complexa pe zi ce trece, dupa principiul bulgarelui de zapada. Operatiunile Parchetului si ale politiei impotriva organizatiei Miscarea de Integrare Spirituala in Absolut (MISA), condusa de Gregorian Bivolaru, au captat atentia opiniei publice, mai ales ca scandalul ofera toate ingredientele unei telenovele de succes: sex (cu varianta sex in grup), pornografie, spiritualitate si mistere, precum si citeva lovituri de teatru, dintre care regasirea fratilor desperecheati. Autoritatile au perchezitionat mai multe locuinte ale organizatiei, in Bucuresti, au confiscat tone de materiale pornografice, au audiat peste 100 de adepti ai sectei, liderul ei a aparut pe toate canalele de televiziune si pe prima pagina a ziarelor, a fost arestat si apoi eliberat. MISA este insa, potrivit specialistilor, numai una dintre cele aproximativ 350 de grupari cu caracter religios active pe teritoriul Romaniei. Evenimentele recente ridica problema situatiei sectelor la noi, caz studiat de sociologi, psihologi si chiar SRI. Dincolo de orice ingrijorare sau mirare fata de apartenenta unora sau altora la diverse secte si grupari religioase, subiectul este important, tocmai pentru a nu emite sentinte pripite si pentru a nu trata cu eventuala indiferenta lucruri care i-ar putea afecta atit pe cei implicati, cit si intreaga societate.

Saracia si perspectivele neclare fac din Romania un teren fertil pentru traficantii de iluzii. Tot mai multi romani, imbolditi de speranta mintuirii sau tentati de avantajele materiale pe care le ofera in prima faza sectantii, sint racolati de nenumaratele organizatii obscure aparute imediat dupa caderea regimului comunist si ajunse deja intr-o perioada de relativa inflorire. Despre acest subiect s-a discutat inca de la inceputul anilor ‘90, o perioada in care lumea parea mai mult decit dornica sa caute formule neconventionale si miraculoase de iesire dintr-un impas aparent cronicizat. Fenomenul evolueaza mai degraba in functie de o atitudine decit de o conjunctura. “Mai mult decit lipsa credintei, ceea ce frapeaza la tinerii de astazi este disponibilitatea fata de tot felul de credinte”, spunea sociologul Daniele Hervieu-L?ger. S-a vehiculat ideea ca mai mult decit altii, romanii ar fi dispusi sa se lase sedusi de promisiuni direct proportionale cu marile lor frustrari si sperante.

Expresia unei disidente sociale

Omul “postmodern” s-a indepartat de credinta, religiile consacrate nu-l mai satisfac intru totul; nu mai accepta neconditionat preceptele traditionale, atitudine ce i s-ar parea dogmatica si retrograda, cauta intelesuri noi in textele vechi si este gata, in numele tolerantei, sa faca loc in universul sau spiritual unor ingrediente exotice. Astfel se explica interesul general pentru modalitati alternative religiei, care a crescut constant in ultimii ani, fenomen sesizat in primul rind de strategii industriei de divertisment, care s-au orientat in consecinta, astfel incit cartile de initiere in domeniul ezoteric au atins tiraje impresionante, iar numeroasele filme si seriale televizate care pun in scena fenomene supranaturale, vampiri si vrajitoare, au urcat in topurile de audienta. Insusirea unor elemente ale budismului (socotit, potrivit sondajelor internationale, “cea mai toleranta si completa religie”, prin importanta pe care o acorda meditatiei si tacerii), inclusiv a unor prescriptii dietetice sau erotice, nu este condamnabila. Atunci cind acest interes capata forme patologice, fenomenul este insa de natura sa ingrijoreze.

Amestec de religii

“Sectele sint grupari religioase de dimensiuni mici, desprinse de biserica oficiala a unui stat, un grup inchis, alcatuit din adeptii unei anumite doctrine. Semnificativ este faptul ca sectele resping majoritatea stilurilor de viata, precum si setul de valori existent intr-o societate. Oricum, sectele sint, de cele mai multe ori, expresia unei disidente sociale. Ele urmaresc sa raspunda unor nevoi fie individuale, fie de grup, care sint resimtite ca pareri impuse de o societate sau de catre sistemul religios dominant”, explica sociologul Traila Cernescu, director al institutului CURS.
Pe teritoriul Romaniei, deosebit de virulente sint sectele care practica doctrine eclectice (amestec de elemente crestine, budiste, yoga etc.) si se remarca printr-o “fatada” religioasa, putindu-se usor discerne eforturile unor centre de coordonare mondiala de a impune o “noua ordine” nu numai cultica sau sociala, ci si politico-economica. Cu astfel de preocupari se remarca secta “Copiii Domnului”, grupare interzisa in cele mai multe tari europene. Acuzata de pedofilie, santaj, prostitutie, corupere si sechestrare de minori, secta a fost implicata in mai multe procese deschise in tari europene, SUA si Australia. In Romania, secta isi desfasoara activitatea sub acoperirea unei Fundatii cu sediul in Bucuresti, inregistrata ca “organizatie caritabila” in iulie 1994. “In realitate, fundatia a organizat “ashram”-uri in mai multe localitati. In aceste nuclee inchise, adeptii sint indoctrinati conform “profetiilor” liderul sectei, David Moses Berg, care proclama ca “intreaga societate umana este o creatie a Satanei”. Pentru a “determina pe puternicii acestei lumi sa se lepede de Satana”, tinerele adepte ale sectei sint indemnate sa acosteze persoane publice in scopul practicarii asa-numitului “flirty-fishing”, asimilabil prostitutiei. “Aveti singura responsabilitate de a aduce in aceasta lume mesajul iubirii, realizind noua noastra viata numai prin Gratie, nu prin munca”, sustine Berg. Grupurile sectei unde se practica acest fel de “viata crestina” se autointituleaza “case”, in care adeptii (unii dintre ei minori) practica promiscuitatea sexuala sub pretextul “studierii legilor vietii in cadrul comunitatii”, se arata in raportul SRI.

Spalarea creierului si fanatismul extrem

Dincolo de fatada cultica, sectele desfasoara activitati ce tin de militantismul politico-social, avind contingente cu culegerea sistematica de informatii prin structuri specializate ilegale si chiar cu terorismul international.
In Romania activeaza ilegal gruparea “Ananda Marga” (“Calea Fericirii”) si secte fundamentalist-islamice de sorginte siita si wahabbita. Gruparea sectanta hindusa “Ananda Marga” (“Calea Fericirii”) este prezenta in Romania de ramura “Ananda Marga Universal Relief Team”. Fondata in 1963 in India si pentru fanatismul religios al adeptilor sai secta are antecedente extremist-teroriste notorii, fapt pentru care este interzisa in mai multe state. Din 1982, pe plan international nu a mai revendicat si nici nu a mai fost suspectata de activitati cu caracter extremist.
Secta isi propune “sa se implice activ in schimbarea lumii, sa lupte atit impotriva comunismului, cit si a capitalismului, pentru a instaura in intreaga lume o societate construita pe principiul “PRAUD” - o forma de anarho-sindicalism primitiv. Gruparea este cunoscuta in plan international prin practicile sale de racolare de adepti din rindul copiilor institutionalizati. Prin claustrare, impunerea unui program rigid si dezumanizant si a unui regim alimentar sarac in proteine, minorilor li se inoculeaza ideea “naturii divine”, se arata in studiul SRI.

Sinucideri in masa

In afara Romaniei, lucrurile stau mult mai rau, daca este sa ne amintim citeva dintre marile tragedii provocate de astfel de grupari, cum ar fi cazul sectei “Biserica Crestina Templul Poporului”, ai carei adepti s-au sinucis in masa, la 29 noiembrie 1978, in Guyana. Mai bine de 1.000 de oameni au acceptat aceasta finalitate cu certitudinea unei iminente apocalipse. Tragedii similare s-au intimplat si cu membrii Sectei Davidienilor, din Statele Unite (1993), sau cu cei ai sectei “Ordinul Templului Solar” (1997). In vara anului 2000, o alta grupare a mortii, “Biserica Restaurarii celor Zece Porunci” din Uganda, a ingrozit mapamondul printr-un masacru de proportii, soldat cu sute de victime.
Grefate mai putin pe frustrarile unui popor si mai mult pe slabiciunile general umane, sectele au succes, reusind sa-si transforme simpatizantii in adepti cu obedienta oarba. Interzise pe vremea regimului comunist, sectele s-au inmultit si in Romania imediat dupa schimbarea sistemului politic. “In ultima vreme se semnaleaza penetrarea in Romania a unor secte de orientare milenarist-agresiva, functionind ilegal sub diverse denominatiuni”, se arata intr-un raport SRI din 2003.

Forta malefica a sectelor

Fenomenul aparitiei sectelor, generalizat la nivel international, este invers proportional cu dinamica religiilor recunoscute si pus in evidenta de sondaje ce evalueaza audienta marilor religii traditionale in rindul publicului occidental. Potrivit unui studiu realizat in 1994, doar 67% din francezi se declarau catolici, fata de 81% cu opt ani mai devreme; in schimb, 71% credeau in telepatie si 60% in astrologie. La tineret, tendinta este si mai clara: in 1997, doar 46% din francezii cu virste intre 18 si 24 de ani isi afirmau credinta in Dumnezeu, fata de 62% in 1977 si 81% in 1967. 40% din tineri se declara “fara religie”, dar multi dintre ei sint gata sa creada in reincarnare, astrologie, farmece, vrajitorii, extraterestri si demoni. Tendinte similare atesta si studiile realizate recent in alte state occidentale sau in state din Europa de est.
Cercetatorii estimeaza numarul unor astfel de “asociatii cu caracter spiritual” la 2.000 in Statele Unite, 1.500 in Japonia, 800 in Franta - repertoriul lor incluzind grupuri psihotehnice, cluburi de yoga si asa- numite noi comunitati crestine. Romanii se declara insa, intr-o majoritate covirsitoare, crestini (90%), multi dintre acestia socotindu-se chiar crestini practicanti. Cu toate acestea, structurile care au, mai nou, succes si in Romania, promoveaza, de fapt, un amestec de crestinism, budism si chiar practici samaniste ca “odihna in Duhul” (similara transei mistice) sau “betia cu Duh Sfint” (accese de ris necontrolate). “Respectivele structuri sectare propaga dogme subversive: din punctul lor de vedere, statului, natiunii, guvernului si institutiilor sale le-ar corespunde “o forta malefica”, constituind “o ierarhie satanica”, pe care adeptii trebuie sa o combata prin vorba si fapta. Sectele de acest fel dezvoltate pe substraturi doctrinare necrestine nu sint mai putin periculoase: Atentatul comis de adeptii sectei “AUM” in 1995, la metroul din Tokyo, sau sinuciderea in grup a membrilor gruparii californiene “Heaven’s Gates” sint dovezi ale acestui lucru”, se arata in raportul SRI.

Refugiu in pseudovalori

Sociologul prof. Ioan Mihailescu arata ca sectele se manifesta “impotriva lumii”, intrucit ele apar din frustrarile impuse de societate si functioneaza ca modalitati de raspuns a acesteia prin refugiul in valorile religioase. “Sectantii urmaresc o serie de obiective, dintre care cele mai semnificative se refera la depasirea sentimentelor de frustrare prin inlocuirea lor cu sentimentul perfectionarii religioase si privilegiul salvarii in lumea de apoi.
De asemenea, ele urmaresc constituirea unor comunitati ale celor puri si perfecti”, explica sociologul Traila Cernescu, director CURS. “In general, membrii sectei considera celelalte grupari religioase ca fiind eronate si apreciaza societatea globala drept decadenta sau diavoleasca. Din perspectiva sociologica, se pune intrebarea pina unde se poate spune ca sectele reprezinta o aventura a spiritului uman. Raspunsul la o astfel de intrebare necesita cunoasterea motivatiilor reale ale fiecarui fapt studiat. Oricum, Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului de la 1789 prevede, in articolele 10-11, ca “nimeni nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, daca manifestarea lor nu tulbura ordinea publica stabilita prin lege. Comunicarea libera a gindurilor si opiniilor este unul dintre drepturile cele mai de pret ale omului”. Prin urmare, orice cetatean poate sa vorbeasca, sa scrie si sa tipareasca liber, in afara cazurilor prevazute de lege, in care va trebui sa raspunda la folosirea abuziva a acestei libertati. Cu alte cuvinte, libertatea consta in a putea face tot ce nu dauneaza altuia, explica sociologul Traila Cernescu.

Tinerii, primii racolati
“In general, sectele se dezvolta in perioadele de schimbari sociale rapide, in care sentimentele de frustrare sint mai frecvente. Sectele se preocupa de toate aspectele vietii si de comportamentele indivizilor, insistind mult pe educatia religioasa a tinerilor, care este facuta de un personal calificat in aceasta directie”, explica profesorul Traila Cernescu. “De regula, resursele materiale provin din donatii private si mai putin din subsidii guvernamentale.”
Potrivit profesorului Ioan Mihailescu, in Romania au fost identificate 350 de secte de o mare diversitate, ceea ce face dificila clasificarea lor. Chiar daca este vorba de grupuri sociale de dimensiuni mici, sectele au fost studiate in decursul timpului de diversi sociologi si psihologi de marca. Religia a reprezentat de cele mai multe ori un liant al vietii sociale, un instrument spiritual si institutional al cresterii coeziunii sociale si al mobilizarii resurselor in vederea unei mai bune adaptari la mediul schimbat.
“Totusi, se impune semnalat faptul ca uneori diferentele dintre optiunile religioase pot sa accentueze tensiunile si conflictele din interiorul unei comunitati. Desi in ultimii ani au fost realizate o serie de studii cu privire la starea de religiozitate si de revigorare a unor miscari religioase, necesitatea continuarii demersurilor pentru cunoasterea complexa a fenomenului reprezentat de secte este, deopotriva, utila si benefica pentru asigurarea unei functionalitati sociale in conditii de normalitate”, spune sociologul Traila Cernescu. “

sursa: http://antisectesiantisectarism.weblog.ro/2005-10-09/48303/350-de-secte-in-Romania.html