Prestigiosul ziar financiar reia subiectul prezentat de Cotidianul în urmă cu o săptămînă, despre presupusa şpagă cerută de oficiali ai guvernului Năstase firmei EDF pentru contractul de administrare a magazinelor duty-free din aeroportul Otopeni.

Prestigiosul cotidian “Financial Times” scrie în ediţia de astăzi despre subiectul prezentat în urmă cu o săptămână de Cotidianul: procesul intentat de firma britanică EDF României pentru corupţie în problema magazinelor duty-free din Aeroportul Otopeni. EDF cere României 100 de milioane de dolari pentru acest caz de corupţie în care este implicat fostul premier Adrian Năstase, prezentând drept probă o înregistrare audio din care rezultă că mita cerută era în valoare de 2,5 milioane de dolari. Înregistrarea audio a fost prezentată de cotidianul.ro săptămână trecută.
“Financial Times” prezintă cazul sub titlul “România se confruntă cu un proces de corupţie de 100 de milioane $”. Cazul va fi audiat la un tribunal internaţional din Washington anul acesta, arată cotidianul de limbă engleză şi “va arunca un con de lumină asupra universului uneori dubios al contractelor din sectorul public din România şi al instituţiilor judiciare”. Autorii articolului, Neil Barnett şi Stefan Wagstyl, precizează faptul că România se confruntă în prezent cu critici dure din partea Bruxelles-ului în ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi implementarea reformei judiciare. România ar putea pierde ajutoare UE dacă nu ia măsuri eficiente.
“FT” o citează pe Monica Macovei, care spune că, “aşa cum arată acest caz, ca şi altele, corupţia politică la nivel înalt este încă prezentă în România şi procurorii anticorupţie se află sub o presiune puternică din partea actualei clase politice”.
În acest caz este implicată firma Eastern Duty Free (EDF) , operator de duty-free cu sediul în Marea Britanie cu activitate în Laos, Vietnam şi Filipine. EDF s-a adresat pe cale legală Băncii Mondiale Internaţionale pentru Acorduri asupra Disputelor privind Investiţiile (ICSID). EDF cere 100 de milioane de dolari ca daune pentru pierderea a două contracte pentru vânzări de duty-free în Aeroportul Otopeni Bucureşti şi pe liniile Tarom. Firma susţine că în 2001-2002 a fost abordată de oficiali care lucrau pentru Adrian Năstase, premier în perioada 2000-2004, care i-au cerut o mită de 2,5 milioane de dolari pentru a putea păstra contractele pe care le câştigase în 1992 şi 1996.
Atunci când compania a refuzat să plătească, susţine că a fost scoasă din afaceri. Guvernul Năstase a trecut o ordonanţă de urgenţă prin care a interzis temporar vânzările de duty-free, iar ulterior a dat contractele EDF unor firme româneşti. Rick Weil, directorul EDF, spune că s-a deplasat la Bucureşti în august 2001 pentru a se întâlni cu Sorin Teşu, şeful de Cabinet al lui Adrian Năstase. Teşu a ales să se întâlnească cu omul de afaceri în parcarea hotelului Hilton. În declaraţia domnului Weil dată la DNA, în 2006, acesta declară: “Teşu mi-a spus că se vede cu mine în numele «şefului» său. Mi-a explicat că are veşti bune despre cum aş putea să continui activităţile EDF în România. Mi-a spus că ceilalţi au contribuit cu 2,5 milioane la campania premierului Năstase, fapt pentru care li s-a promis contractul de duty-free de pe Aeroportul Otopeni. Totuşi, aceşti bani ar putea fi daţi înapoi acestora dacă i-aş plăti 2,5 milioane de dolari domnului Teşu pentru «şeful» său”. EDF a refuzat să plătească, ceea ce a condus la un impas.
Două luni mai târziu, pe 20 octombrie, Marco Katz, pe atunci director al EDF, spune că a vizitat-o pe consiliera lui Năstase, Liana Iacob, încercând să rezolve problema.
Pe o înregistrare despre care EDF susţine că a fost făcută la acea întâlnire şi care a apărut recent, ea îi spune lui Katz în română: “Am fost la Guvern, a fost o şedinţă de guvern şi am discutat cu el (cu Sorin Teşu) şi i-am cerut să stea deoparte de acestă problemă şi i-am spus:«Ei bine. Mă laşi să rezolv problema? Îţi promit că îţi voi da şi ţie bani, dar nu aşa cum vrei tu. Banii vor merge direct la premier în proporţie de 95% şi din cei 5% care rămân îţi voi da ţie cinci. Dar nu se poate să facem cum vrei tu, cu astfel de lucruri. Ştii, ei nu vor să dea bani. Nu vor să dea». Şi i-am cerut să mă lase să rezolv problema, să nu se bage, că voi discuta (lipsesc cuvinte din înregistrare)….”
La finalul înregistrării, ea îi solicită din nou mită pentru soluţionarea problemei EDF: “Ştiu foarte clar că fără bani asta nu se va face. OK? Pentru că ţi-am spus de la început şi îţi repet că au luat nişte bani”. EDF susţine că această parte a înregistrării se referă la plata înapoi a unui contribuitor la campanie care plătise această sumă pentru a lua contractele EDF. Acest contribuitor la campanie nu s-ar afla printre companiile care au luat ulterior contractele EDF. Înregistrarea va fi prezentată tribunalului din Washington.
Într-o declaraţie la DNA din 2006, doamna Iacob a recunoscut că s-a întâlnit cu dl Katz acasă la ea în toamna lui 2001, dar a respins varianta lui în ceea ce priveşte conversaţia avută. “Domnul Katz a venit la mine neinvitat, fără ca eu să îi fi dat adresa mea, ceea ce nu mi-a plăcut… nu am cerut niciodată bani de la dl Katz, nici nu am primit nimic de la el…”, a declarat ea.
“Financial Times” le-a cerut atât domnulului Năstase, cât şi doamnei Iacob să comenteze înregistrarea audio. Dl Năstase a spus: “No comment”. Doamna Iacob a spus: “Nu avem nimic de discutat despre problema asta, media au prezentat deja subiectul într-o manieră exagerată. Există decizii ale procurorilor care arată că sunt nevinovată. La revedere “. Aşa cum a spus Iacob, DNA a analizat într-adevăr cazul în 2002, dar a decis să nu continue investigaţiile, citând lipsa de probe privind comportamentul infracţional. După apelul făcut de EDF, a fost respins din nou, pe aceeaşi bază, în 2006.
Avocaţii EDF au prezentat săptămâna trecută noua probă audio la DNA şi au cerut redeschiderea cazului cu aceste noi probe. Într-o declaraţie semnată miercuri, dl Katz confirmă: “Vocea de pe înregistrarea audio este vocea sa şi înregistrarea este o înregistrare făcută la o întâlnire cu domana Liana Iacob pe 19 octombrie 2001 acasă la ea”.
Darryl Lew, de la White&Case, o firmă de avocatură care este consilierul internaţional al României în acest caz, a declarat: “Singurul forum potrivit pentru discutarea cazului este tribunalul de arbitraj ICSID”. Christoph Liebscher, de la Wolf Theiss, avocaţii EDF, a declarat: “Am depus această nouă probă la ICSID deoarece susţine în totalitate ceea ce spune firma care a depus plângerea şi confirmă conţinutul celorlalte probe depuse până acum”. Dl. Liebscher a adăugat: “Vizitatorul din înregistrare este Marco Katz şi EDF confirmă că este vocea domnului Katz pe înregistrare”.
Năstase a fost subiectul mai multor investigaţii şi acuzaţii la DNA, mai scrie “Financial Times”. În noiembrie 2006 a fost trimis în judecată pentru acuzaţii de corupţie referitoare la importul ilegal a 12 containere de bunuri chinezeşti. În mai 2007 a fost trimis din nou în judecată pentru mituirea unui oficial de la Combaterea Crimei Organizate. În septembrie, un al treilea caz a fost deschis, referitor la mită şi trafic de influenţă.
“Financial Times” menţionează faptul că articolul se bazează şi pe datele furnizate de Cătălin Prisăcariu, reporterul care a semnat articolul din Cotidianul referitor la acelaşi caz.
sursa: Cotidianul
pe aceeasi tema: Cum negocia spagile Adrian Nastase
Filed under: Politica e o curva | Tagged: Adrian Nastase, coruptie, Financial Times, Guvernul Năstase, mita, Politica e o curva, politica mioritica, spaga














































