A murit Sabin Bălaşa

Renumitul pictor Sabin Bălaşa a încetat din viaţă, în această după-amiază, la Spitalul “Sfânta Maria” din Bucureşti. În vârstă de 76 de ani, Bălaşa a fost internat în cursul săptămânii trecute, în stare gravă, în clinica de chirurgie generală. Suferea de cancer generalizat, iar luna trecută medicii i-au extirpat o tumoare pulmonară de 30 de centimetri. Pictorul a fost operat atunci de medicii de la Constanţa, după ce mai mulţi specialişti din Bucureşti, Paris şi Beijing au refuzat să conducă o astfel de intervenţie chirurgicală. Autor şi regizor de filme de pictură animată, dar şi scriitor, Sabin Bălaşa rămâne cunoscut ca unul dintre cei mai apreciaţi pictori din ţară. S-a născut pe 17 iunie 1932, în localitatea Dobriceni, din judeţul Olt. A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi a făcut studii de specialitate la Sienna şi Perugia, Italia.

Contestat de unii, adulat de altii, maestrul Sabin Balasa a fost un artist ale carui lucrari s-au vandut foarte bine, o singura lucrare de a lui vanzandu-se cu peste un milion de euro. Maestrul a fost pictorul de curte al sotilor Ceausescu, iar unii criticii sint de parere ca toata arta lui e un imens kitsch.

Meritul lui Sabin Balasa este, in principal, ca a pus pete de albastru peste o intreaga epoca. Obtinind un interesant efect cromatic cu rosul intens al perioadei in care nomenclatura se batea pe picturile lui. Epoca in care, la loc de cinste, in albumele aniversare ale Cintarii Romaniei tronau portretele „divinilor“ conducatori, executate de el. Fara sa i-o fi cerut cineva, tine Balasa sa precizeze, ci pur si simplu dintr-un impuls creator care defineste orice mare artist.

„Atemporal“, cum singur se caracteriza, pictorul Cirmaciului si al Academicienei credea ca sta, ca valoare, alaturi de Michelangelo, Picasso sau Rubens. Dar artistul nostru imbatrinit in autosatisfactie, isi amintesc criticii de arta, nu a fost intotdeauna asa.

Pe vremuri, ceva mai modest si mai tinar, Balasa era chiar o speranta a picturii romanesti. „Sabin Balasa a inceput bine, academic, cu disponibilitati mari pentru desen. Era chiar una dintre sperantele deceniului sase. Apoi a fost confiscat si «consacrat» de perioada ultima a comunismului“, ne spune criticul Pavel Susara. „In facultate, era un tinar care promitea. Pe urma, din vanitate si din dorinta de a parveni, a luat-o pe aceasta cale“, arata si criticul Radu Ionescu. O cale care, cred specialistii, nu este deloc cea buna: „Problema nu e doar ca l-a facut pe Ceausescu si a intrat in iconografia oficiala cu o nerusinare si o suficienta morala greu de intilnit la alti artisti. In tot ce a pictat, el a gasit o solutie plastica cacofonica si propagandistica. Albastrul sau e o culoare de magazin de vopsele, de drogherie, nu o culoare plastica“, se arata convins Pavel Susara.

„E metafizic cu mijloace elementare, de aici se si naste kitsch-ul. A gasit cele mai facile solutii de a seduce prin infractiune“, crede criticul de arta. Una dintre solutiile facile era, la acea vreme, exploatarea eroica a nationalismului si punerea dictatorului Ceausescu intr-un context exemplar.

„Pe Ceausesti i-a pictat in contexte martiale sau eroice. Efectul e unul de acreditare mitica, eroica, o megalomanie care reiese din orice lucrare“, sustine Pavel Susara. „A facut un portret diafan si bleu al Tovarasei, apoi a continuat cu tematica nationalista“, i se alatura si Radu Ionescu. Pe linga Ceausescu, Sabin Balasa nu s-a putut abtine sa nu-l picteze pe Eminescu. Nici de Stefan cel Mare nu s-a ferit. Si nici de toate picturile murale din Sala Pasilor Pierduti a Universitatii „Al. I. Cuza“ din Iasi.

Sabin Balasa nu s-a sfiit sa se bucure de succes, de bani si de putere. Dupa cele spuse de Pavel Susara, succesul a venit din doua parti: „In primul rind, a fost promovat pe toate caile pe care le oferea propaganda comunista, in al doilea rind, pictura lui, ca orice solutie plastica facila, e mai usor de consumat. A fost un pictor pentru activisti de partid si pentru parada Cintarii Romaniei“. Radu Ionescu crede ca „moda Balasa“ a fost, in comunism, datorata, in mare masura, disciplinei dintre esaloanele ierarhice ale puterii, care transformau un preferat al Ceausestilor intr-o marca de succes: „Daca un pictor sau sculptor ii facea cadou lui Ceausescu o lucrare, dupa aceea voiau cite una mai intii primii secretari, dupa care urma la rind toata protipendada comunista, de la cei mai mari pina la cei mai mici “.

Cert este ca, si dupa Revolutie, Balasa a continuat sa fie apreciat de o anumita categorie: „Este vorba de inertia fostilor nomenclaturisti, pe de o parte, dar si de mentalitatea unor oameni care nu stiu mai nimic despre arta, dar au, astazi, putere economica“ , explica Pavel Susara. Exista, astazi, persoane dispuse sa plateasca 20-30 de mii de euro pentru un tablou semnat Balasa. Unii sint straini carora ideea de a avea un tablou lucrat de fostul pictor al dictatorului li se pare interesanta. Mai exista institutii de stat gata sa plateasca 200.000 de dolari pentru o fresca a pictorului atemporal, cum a platit, acum vreo doi ani, Universitatea „Al. I. Cuza“ pentru „Galaxia Iubirii“. In loc sa creeze, cu banii, conditii mai bune pentru studenti. Si mai exista, se pare, oameni cu dare de mina dispusi sa dea si un milion de dolari. Atita se spune ca ar fi luat Rafaelul nostru autohton pentru decorarea casei din Snagov a multimilionarului Irinel Columbeanu. Ceea ce, daca e adevarat, e trist.

Maestrul a fost casatorit pana acum de cinci ori, a inaintat ultima cerere de divort in 2007, acuzandu-si ultima sotie, Melania Balasa (mai tanara cu 20 de ani decat el), ca i-ar fi tocat averea. Sabin Balasa a mai acuzat-o pe Melania ca a avut o atitudine ostila fata de cei doi copii ai lui, proveniti din a treia casatorie, respectiv Matei (39 de ani) si Tudor (36 de ani). Fosta sotie a pictorului Sabin Balasa, Melania Felicia Iordachescu, se afla in plin proces de partaj cu acesta, ea solicitand instantei de judecata impartirea averii artistului plastic. Mai mult decat atat, in ziua in care pictorul a decedat, atat el, cat si familia sa, urma sa fie executati silit, scrie Gardianul in editia de joi. Masa partajabila reala consta intr-un apartament cu trei camere, situat intr-un imobil de pe bulevardul Kiseleff, un teren in localitatea ilfoveana Crevedia si o casa la rosu, situata in aceeasi localitate. In cererea de partaj, Melania Iordachescu, fosta Balasa, solicita si o parte din opera artistica a pictorului, insa, conform avocatului acestuia, Bogdan Florin Enescu, cererea acesteia este total neintemeiata, dat fiind faptul ca articolul 34 din Codul familiei prevede ca statutul creatiilor artistice este acela de bunuri personale, neintrand in zona bunurilor comune si, prin urmare, nu pot fi introduse in masa bunurilor partajabile. De altfel, conform avocatului Enescu, Melania Iordachescu nu isi poate dovedi contributia la realizarea averii aflate in discutie, dat fiind faptul ca aceasta nu are nici o ocupatie. In ciuda acestui amanunt, ea cere jumatate din creatia artistului, solicitand totodata si alocarea unei pensii de intretinere. Saptamana trecuta, in timp ce fostul sau sot se afla, paralizat, in spital, a facut o somatie catre acesta si catre cei doi fii ai sai, prin care le punea in vedere sa evacueze apartamentul din Kiseleff. Judecatoria sectorului 1 admisese cererea formulata in acest sens de Melania Iordachescu, sub forma unei ordonante presedintiale. Marti, exact in ziua in care pictorul Sabin Balasa a murit, urma sa se procedeze la executarea silita a sa si a celor doi fii, Matei si Tudor. Executarea silita nu a mai avut loc datorita recursului formulat impotriva ordonantei de avocatul Bogdan Florin Enescu.

Expoziţii în ţară şi străinătate

Roma 1978 Roma 1980 Stockholm 1982 Bucuresti, Muzeul national de Arta, 1982 Kerkera(Grecia) 1985 Moscova, Tbilisi si alte capitale ale statelor fostei URSS, 1988 Bucuresti 1992 Israel 1994 Bucuresti, World Trade Center, 2000 Iasi, Univ. Al. I. Cuza, 2002 Bucuresti, 2005

Filme de pictură animată:

Autor şi regizor a 12 filme de pictură animată:

„Picatura”(1966) „Orasul”(1967) „Valul”(1968 ) „Pasarea Phoenix”(1968 ) „Fascinatie”(1969) „Intoarcere in viitor”(1971) „Galaxia”(1973) „Oda”(1975) „Exodul spre lumina”(1979)

Picturi murale:

19 picturi murale(aprox.270mp),Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Romania:

“Aspiratie” 380/546 cm “Omagiu intemeietorilor” 372/471 cm “Amfiteatru” 452/400 cm “Generatii” 452/379 cm “Triumful vietii” 420/249 cm “Dezastrul atomic” 420/249 cm “Icar” 422/248 cm “Prometeu” 417/247 cm “Exodul spre lumina” 416/247 cm Stefan cel Mare” 419/250 cm “Moldova” 430/265 cm “Luceafarul”-triptic

“Legenda Mesterului Manole” 432/268 cm

2 picturi murale, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

“Nunta Cosmica (Miorita)”, Hotel Bucuresti, Bucuresti, Romania

2 picturi murale, Academia de Studii Economice, Bucuresti, Romania

2 picturi murale, Agricola International, Bacau, Romania

Alte picturi murale in resedinte particulare

Opera scrisă:

“Desertul Albastru” , roman, 1996 “Exodul spre Lumina”, roman, 2002 “Democratie in Oglinzi” roman 2006

Articole şi eseuri în presa scrisă:

Autor al unui număr larg de articole şi eseuri în presa scrisă între anii 1956 -2007, printre care:

Balasa, Sabin – Picasso, marginalii la o expozitie <Steagul rosu>, 19 nov.1968

Balasa, Sabin – Ideea filmelor mele,<Tribuna>,5 martie 1970

Balasa, Sabin – Traditie si inovatie in filmul de animatie,<Romania Libera>,29 august 1970

Balasa, Sabin – Uratul in peisajul orasului,<Romania literara>,nov. 1970

Balasa, Sabin – Izvorul, <Albina>, G.V. 1971

Balasa, Sabin – Memoria faptelor eroice,<Contemporanul>, 20 august 1971

Balasa, Sabin – Ceea ce uimeste, <Romania literara>, 11 nov, 1971

Balasa, Sabin – Arta – un mod de a trai, <Viata studentească>, 25 oct. 1972

Balasa, Sabin – Spatiul iubirii – umanismul,<Scanteia tineretului>, 3 ianuarie 1972

Balasa, Sabin si Negru, Radu – Dialog despre pictura monumentala, 29 sept.1972

Balasa, Sabin – A fi onest, a fi liber, a fi artist,<Contemporanul>, 3 nov. 1972

Balasa, Sabin – Arta, un mod de a trai. Fidias şi omul posibil, <Viata studentească>, 16 mai 1973 Balasa, Sabin – Nemurirea lui Picasso,<Flacara>, 21 aprilie 1973

Balasa, Sabin – Daca ar fi să recomand,<Contemporanul>, 18 ian. 1974

Balasa, Sabin – Dragasanii mei, <Romania pitoreasca>,nr. 3, 1974

Balasa, Sabin – Arta, un mod de a trai, <Viata studenteasca>, 24 ian. 1974

Balasa, Sabin – Arta si-a ales ca simbol femeia,<Femeia>, Almanah 1974

Balasa, Sabin – Aportul concret al artistului la inobilarea vietii din cetate, <Informatia Bucurestiului>, 9 nov. 1974

Balasa, Sabin – Semnul maturitatii, <Romania libera>,30 iunie 1975

Balasa, Sabin – Viata, un poem pictat, <Contemporanul>, 31 dec.1976

Balasa, Sabin – Munca artistului, <Contemporanul>, 2 iulie 1976

Balasa, Sabin – Corneliu Baba si culorile permanentei, <Albina>, ian. 1977

Balasa, Sabin – Constiinta nemuririi, <Contemporanul>, 18 martie 1977

Balasa, Sabin – Retrospectiva Vasile Blendea, <Contemporanul>, 12 august 1977

Balasa, Sabin – Indatoriri comune, <Romania literara>, 18 august 1977

Balasa, Sabin – Ritmul fara popas, <Luceafarul>, 10 decembrie 1977

Balasa, Sabin – Iubesc creatia si detest distrugerea, <Saptamana>, 1 dec.1978

Balasa, Sabin – Arta de for public, <Scanteia tineretului>,20 iulie 1978

Balasa, Sabin – Prestigiul artei, <Tribuna>,23 martie 1978

Balasa, Sabin – Leacuri la inima nu-s, <Scanteia tineretului>, 28 nov.1982

Balasa, Sabin – Armele, razboiul, incompatibile cu arta si cultura, <Romania libera>, 29 iunie 1982

Balasa, Sabin – Raspunderea omului de arta, <Flacara>, 18 iunie 1982

Balasa, Sabin – Despre mine… <Catalogul Muzeului de Arta>, Bucuresti, oct.-nov. 1982

Balasa, Sabin – Eu si eternitatea, <Diplomat club> nr.7-8 1998

Balasa, Sabin – Viitorul este o consecintă, <Cronica Romana>, 3 martie 1999

Balasa, Sabin – Banii pentru viată, sau viata pentru bani?,<Cronica romana>, 10 martie 1999

Balasa, Sabin – Alt chip de drac, <Cronica Romana>,24 martie 1999

Balasa, Sabin – Batranete fara tinerete, <Cronica romana>29 martie 1999

Balasa, Sabin – Generatii de sacrificiu in secolul patimilor,<Cronica romana>, 5 aprilie 1999

Balasa, Sabin – Raiul visat, <Cronica romana>, 15 apr.1999

Balasa, Sabin – Planeta fara locuri de munca, <Cronica romana>, 22 aprilie 1999

Balasa, Sabin – Politica este o curva?, <Cronica romana>, 29 aprilie 1999

Balasa, Sabin – Iluzii si sperante, <Cronica romana>, 7 mai 1999

Balasa, Sabin – Criza de suflet, <Cronica romana>,13 mai 1999

Balasa, Sabin – Optiunea, sau cum iti asterni, asa dormi!,<Cronica romana>, 21 mai 1999

Balasa,Sabin – Dresajul uman, <Cronica romana>, 28 mai 1999

Balasa, Sabin – Prostia este o capacitate negativa,<Cronica romana>, 3 iunie 1999

Balasa, Sabin – Magia si arta, <Cronica romana>,11 iunie 1999

Balasa, Sabin – Facutul de ras, <Cronica romana>, 24 iunie 1999

Balasa, Sabin – Invidia la romani, <Cronica romana>, 1 iulie 1999

Balasa, Sabin – Intre interese si nevoi, <Cronica romana>9 iulie 1999

Balasa, Sabin – La mana a doua, <Cronica romana>,15 iulie 1999

Balasa, Sabin – Conducător la romani, <Cronica romana>, 22 iulie 1999

Balasa, Sabin – Mimetismul, <Cronica romana>, 29 iul.1999

Balasa, Sabin – Dorul de comunism, <Cronica romana>,5 august 1999

Balasa, Sabin – Omul ambalaj, <Cronica romana>,12 august 1999

Balasa, Sabin – Lipsa de armonie, <Cronica romana>,19 august 1999

Balasa, Sabin – Votul uninominal, domnilor!, <Cronica romana>, 26 august 1999

Balasa, Sabin – Visul unei renasteri, <Cronica romana>, 2 sept.1999

Balasa, Sabin – Despre neputinta, <Cronica romana>,9 sept.1999

Balasa, Sabin – Restitutio in integrum, >Cronica romana>16 sept.1999

Balasa, Sabin – Cine ce zice, cine ce face, <Cronica romana>, 23 sept.1999

Balasa, Sabin – Evolutia planetei intre spaime si idealuri,<Cronica romana>, 30 sept.1999