Fostul prim-ministru al Franţei, Dominique de Villepin, un distins intelectual şi mare admirator al lui Napoleon, şi-a vândut o parte din colecţia de cărţi rare, si mai exact, 335 de cărţi vechi şi preţioase, dintre care unele datează de acum două sau chiar trei secole. Cărţile au fost vândute la Paris de Casa de Licitaţii Drouot contra sumei de 900 de mii de euro.
Villepin a avut nevoie de 30 de ani pentru a strânge toate aceste cărţi atât de rare. Din colecţie nu lipsesc volume care au fost atinse odată de mâinile unor personaje regale, cum ar fi Maria Antoaneta, soţia regelui Franţei, Ludovic al 16-lea sau Eugene de Beauharnais, vice-regele Italiei şi fiul vitreg al lui Napoleon.
Un manuscris din 1792 în care este descris procesul nefericitului Ludovic al 16-lea, care a fost trimis apoi la ghilotină, a fost vândut pentru suma de 1.200 de euro. Scrierile sângerosului Robespierre, liderul guvernului revoluţionar francez, au ajuns la 1.200 de euro.
Însă cea mai preţuită lucrare s-au dovedit a fi prima ediţie a “Memorialului din Sfânta Elena”, în care contele de Las Cases descrie ultimii ani de viaţă, petrecuţi în exil de Napoleon. Estimate iniţial la 20.000 de euro, memoriile, care conţineau şi scrisori semnate de fostul împărat, au fost vândute contra sumei de 32.000 de euro.
Care e legătura cu Emil Constantinescu? Pe când eram anticar la cel mai important anticariat din centru Capitalei, într-o zi din ultimul an de mandat al ex-preşedintelui, am avut surpriza să-l avem cumpărator. Cică căuta o carte veche despre România scrisă în franceză pentru a o oferii cadou preşedintelui Franţei de atunci, Jack Chirac. Din vorbă în vorbă, am aflat că preşedintele român avea trecut în CV-ul său internaţional pasiunea pentru cărţi, cică era colecţionar. Am găsit până la urmă o lucrare veche despre Bucovina, frumos lucrată şi bine întreţinută, pe care o consiliera a plătit-o peste o lună cu 3 mil. de lei vechi.
Legat de acea întâlnire, aş mai avea de relatat faptul că de la “Eterna şi fascinanta Românie”, pe care a văzut-o în anticariat, a pornit celebrul scandal care i-a vizat, printre alţii, şi pe Ion Iliescu. Publicarea acestei cărţi destinată distribuţiei gratuite diplomaţilor străini a facut o gaură bugetului ţării de 6 milioane $, dar mai multe amanute găsiţi aici. Legat de lucrare, trebuie să amintesc că ea era procurată cam la un sfert din preţul de vânzare, de la diverşi, una din surse fiind Ministerul Culturii.
Tot de acea vizită este legat şi gustul amar lăsat de omul Emil Constantinescu, căruia arătându-i o hartă a României Mari, de fapt un proiect de propunere pentru Tratatul de la Trianon, o Românie care ar fi cuprins Banatul sârbesc, locuit în majoritate de români, şi care aparţinuse Imperiului austro-ungar, profesorul de geologie a trantit-o: “Cam mari pretenţiile pentru cât de puţini au murit!” Îmi venea să-l strâng de gat, şi numai creştinul din mine m-a oprit să nu o fac, şi nu cei doi sesepişti sfrijiţi ce-l însoţeau!
Filed under: Carti, Cultură, Intalniri de taina, Trecutul pierdut | Tagged: anticariat, Carti, CV, dezvaluiri, Emil Constantinescu, Eterna si fascinanta Romanie, France, Franta, intamplari adevarate, România Mare, scandal, Tratatul de la Trianon
Ar fi trebuit sa-l intrebati despre operatiunea Sierra Leone, dar de unde sa fi stiut asta ? Sau despre operatiunea Oyster/ Papua Noua Guinee. Pentru un contabil de cimitir, cuplat cu mercenarul britanic Tim Spicer, era normal sa gindeasca asa. De altfel, traficul cu arme in zone cu razboaie civile singeroase, a fost singurul lui punct tare. Si cind a zbircit-o a bagat pe altii in puscarie, ca sa-si apere piele, inventind o aberanta contrabanda cu tigari, care n-avea cum sa se petreaca.