Când “filosoful” se întâlneşte în aceeaşi persoană cu stânga politică şi dorinţa de căpătuială…

Am citit pe blogul unui tânăr psd-ist, om de afaceri, filosof, blogger, despre cum se scuză el că nu e lingăul Preşedintelui Ion Iliescu (al carui discipol se consideră!) şi al “marelui om politic Adrian Năstase”, deoarece lingău ar fi putut fi considerat dacă P.S.D. era la putere sau pe punctul de a lua puterea şi atunci s-ar fi înscris în partid, dacă ar fi cântat ode lui Băsescu şi puterii de dreapta, care conduce România. Omul se crede un “Cavaler”, deoarece “i-a apărat pe cei slabi şi prigoniţi în clipe grele”, si anume a luat apărarea personajelor “expirate” sau “corupte” mai sus amintite. Hahahaha! Trebuie să recunosc că omul politic si de afaceri, viitor doctor in filosofie, are umor! Cel mai mult mi-a plăcut faza cu “Sigur că nu trebuie să mă justific pentru opţiunile mele politice faţă de nişte anonimi, cum sunt majoritatea celor care mă atacă. Eu sunt bucuros de toate aceste atacuri care sunt semnul valorii autentice. O vorbă din popor spune că doar copacul care aduce roade este bătut. Gândiţi-vă câte injurii şi calomnii trebuie să suporte oameni ca Ion Iliescu sau Adrian Năstase! Deci sunt într-o bună companie.” Omul se vede ca având valoare, şi autentică, pentru că sunt oameni care-i comentează critic sporovăielile megalomane si pupincuriste… Distinsul om de afaceri şi politician de stânga e anti-fundamentalist şi tolerant! Hahaha! În afară de faptul că e o contradicţie între a fi de stânga şi a fi anti-fundamentalist şi tolerant, să iţi dai un doctorat în filosofie la Universitatea Bucureşti despre Antisemitismul creştin, înseamnă să nu ai habar ce semnifică anti-semitismul si creştinismul, să nu ştii că antisemintismul creştin e un non-sens, deoarece primul termen se referă la un neam, şi anume la cel semit, din care fac parte, atât evreii, cât şi arabii, iar cel de al doilea la o religie, religia iubirii. Nu mai discut despre faptul că aşa cum Iisus Hristos nu a venit să strice Legile, ci să le împlinească (Matei 5:17), aşa nici creştinismul nu neagă mozaismul, ci îl împlineşte.